Dragostea fericeşte pe cel care o simte

Da, ştiu, cât de clişeistică şi bombastică este exprimarea din titlu! Sper s-o salveze faptul că nu vine pe nemestecate, nu mi-am însuşit-o din vreo colecţie de citate pozitive. M-am întrebat de multe ori dacă este mai fericit cel care iubeşte sau cel care se simte iubit. Bineînţeles că fraza din titlu nu-mi era necunoscută, dar, ca multe altele, îmi părea doar o zornăială, consolare artificială atunci când, ca tot […]

» Read more

Pofta de viaţă

Când citesc, obişnuiesc că pun semne pe paginile care mă interesează, în dreptul paragrafelor la care îmi propun să revin când scriu despre carte sau când mă apucă cheful să recitesc. Unele cărţi sunt pline de astfel de semne, altele au câteva şi unele, mai rar, n-au deloc. Nu este un criteriu pentru a stabili cât de bună este o carte, nici pe departe, dar recunosc că, atunci când răsfoiesc […]

» Read more

Puterea prezentului

Prima “întâlnire” cu Eckhart Tolle am avut-o acum un an când am citit Liniştea vorbeşte, în care Tolle expunea numai câteva din ideile sale. Puterea prezentului este subintitulată şi Ghid de dezvoltare spirituală şi este o abordare pe larg a celor susţinute de Tolle în Liniştea vorbeşte, dar şi un fel de curs prin care transmite “chei” de învăţare şi practicare a ceea ce înseamnă “Clipa de acum”, modalităţi în […]

» Read more

Reciclarea…culturală

Când am povestit despre societatea de consum în viziunea lui Jean Baudrillard, am încercat să punctez cât de cât ideile principale din Societatea de consum. Mituri şi structuri, dar, aşa cum am promis, revin la această carte pentru a reda consideraţii ale autorului pe anumite teme. De această dată, pe tema culturii în societatea de consum. Baudrillard aprecia, în 1970 când a publicat cartea, că societatea de consum are ca […]

» Read more

Societatea de consum

“Există azi, pretutindeni în jurul nostru, dovezi incredibile ale consumului şi abundenţei, rezultate din multiplicarea obiectelor, a serviciilor, a bunurilor materiale, şi care reprezintă o mutaţie fundamentală în ecologia speciei umane. La drept vorbind, oamenii care duc o viaţă opulentă nu mai sunt înconjuraţi, ca până acum, de alţi oameni, ci de OBIECTE. […] Tot aşa cum copilul-lup devine lup dacă-şi duce viaţa în pădure, şi noi devenim încetul cu […]

» Read more

Căutarea fericirii şi “obligaţia” plăcerii

Căutarea fericirii, cândva un drept de care să beneficieze toţi oamenii, cel puţin în teorie, a devenit, pe nesimţite, în ultima jumătate de secol un fel de obligaţie. Mai mult, fericirea nu mai este atât o chestiune personală, cât una “impusă”. Ni se spune constant de ce avem nevoie pentru a fi fericiţi, ni se bagă pe gât modele de fericire şi, ferească sfântu’, să nu ne încadrăm în ele, […]

» Read more

Despre oboseală, frică şi curaj

“În mod voluntar sau involuntar, din proprie opţiune sau de nevoie, majoritatea oamenilor de astăzi duc o viaţă ce-i epuizează nervos şi sunt întruna prea obosiţi spre a mai putea simţi bucurie.” “În cele mai avansate părţi ale lumii moderne, însă, oboseala fizică s-a diminuat considerabil prin ameliorarea condiţiilor de muncă. În prezent, genul cel mai grav de oboseală în comunităţile avansate este oboseala nervoasă. Aceasta, în mod straniu, este […]

» Read more

Blazarea şi nevoia de…lipsuri

“Sentimentul zădărniciei a toate se naşte din prea marea uşurinţă cu care individul îşi satisface trebuinţele fireşti. Animalul uman, la fel ca oricare altul, este adaptat la un anumit cuantum de luptă pentru existenţă, iar atunci când, dispunând de o prea mare bogăţie, homo sapiens îşi poate satisface fără efort toate poftele, simpla absenţă a efortului din viaţa sa anihilează un ingredient esenţial al fericirii. Omul care dobândeşte cu uşurinţă […]

» Read more

În căutarea fericirii

Fericirea ne pare ceva atât de abstract, iar noi o considerăm, de cele mai multe ori, legată de ceva anume, îi condiţionăm eventualitatea de anumite stricte dorinţe împlinite…ce fericit aş fi dacă…şi dacă, şi dacă… Ei bine, lucrurile nu stau deloc aşa, iar Betrand Russell ne arată că fericirea este o stare mai uşor de atins decât credem şi care depinde în mare măsură de noi, nu doar de evenimente […]

» Read more

Mcdonaldizarea societăţii

În Globalizarea nimicului, George Ritzer s-a referit adesea la “cultura mcdonald’s”, iar referirile m-au făcut curioasă să citesc Mcdonaldizarea societăţii. Cartea este o analiză lucidă, la sânge aş spune, a ceea ce raţionalizarea a generat în societate şi, pornind de la modelul McDonald’s, Ritzer arată cum, dincolo de industria fast-food, acest model a fost preluat în aproape toate ramurile societăţii, ajungând până la învăţământ şi medicină şi chiar naştere şi […]

» Read more
1 2 3 4