Când am citit Scrisori imaginare, spuneam că a fost ca o gură de aer proaspăt în realitatea îmbâcsită care am senzaţia că se îmbâcseşte pe zi ce trece…Viaţa pe un peron, în schimb, a avut efectul unor muşcături destul de adânci, pe care uneori le pansează şi le vindecă, alteori le pune puţină sare şi te învaţă că nu trebuie să te doară, trebuie să te înveţi să trăieşti cu […]
» Read more
Încercând să aleg cărţile care mi-au plăcut cel mai mult anul trecut, care m-au surprins şi mi-au dat de gândit, care, odată închise, rămân în minte şi pe care le voi recomanda oricând, îmi dau seama că 2012 a fost un an bun şi în materie de lectură Am descoperit scriitori faini, am citit scriitori care erau deja la categoria preferaţi, am citit mai multă literatură română şi constat că […]
» Read more
Când am povestit despre Viaţa pe un peron de Octavian Paler, am “sărit” peste decalog…Erau multe, prea multe paragrafe pe care voiam să le transcriu şi m-am gândit că poruncile geniale merită consemnate separat “Poate că omul s-a obişnuit să i se poruncească. El îşi permite să fie surd la rugăminţi, dar devine atent când i se porunceşte. Prima poruncă: Să aştepţi oricât. A doua poruncă: Să aştepţi orice. A […]
» Read more
Mi se pare foarte greu să scriu despre Viaţa pe un peron ca un tot, îmi vine mai degrabă să iau fiecare idee care mi-a atras atenţia şi s-o disec până scot sufletul din ea, aşa cum am avut eu impresia că a făcut cartea cu mine. Poate că pornirea asta un pic sadică de a o stoarce până la ultima picătură vine din micile revolte pe care le-am simţit […]
» Read more
“În schimb, eu n-aş putea proceda altfel. Mă aprind şi pe urmă tot eu pun flacăra pe un bloc de gheaţă. Pentru că astea au fost pasiunile mele, flăcări pe un bloc de gheaţă, încercări disperate de a ieşi din imobilitate, din cleştele ezitărilor. E un lucru destul de cunoscut că timizii sunt uneori mai curajoşi decât curajoşii. Ei au îndrăzneli de care un om normal nu e în stare. […]
» Read more
N-aş putea spune de ce, de-a lungul timpului, l-am tot omis pe Paler…Singura carte de-a lui pe care am citit-o a fost Don Quijote în Est, acum vreo 10 ani. Mi-a plăcut şi mi-am spus mereu că am să mai citesc şi altele. Mama i-a devorat toate cărţile şi, cum apărea ceva de Paler, mă străduiam să cumpăr înaintea ei şi să-i fac o surpriză. Ultima dată când am fost […]
» Read more