Cred că este cel mai apăsător film pe care l-am văzut şi mi-a trebuit ceva timp să-mi revin după vizionare. Lipsit de decorurile caracteristice cinematografiei, jucat ca o piesă de teatru şi filmat într-un platou pe care este schiţat “scheletul” oraşului Dogville, filmul permite spectatorului să acorde întreaga atenţie personajelor şi dialogurilor, să intre în peliculă şi să fie convins de convenţiile teatrale propuse de von Trier, eliminând rapid orice eventual […]