Lecţii de viaţă

Am primit de la Bianca o leapşă despre lecţii de viaţă şi mi-au sclipit ochii de cum am văzut-o Grin…cred că a citit Bianca pe aici şi pe aici că mă frământă cum e cu lecţiile astea, ce avem de învăţat, când putem considera că am extras ce trebuia ca să trecem mai departe şi multe astfel de curiozităţi… Smile

Întrebându-mă ce am învăţat de-a lungul timpului, mi-am amintit de câteva rânduri ale lui Beigbeder din Dragostea durează trei ani şi mi-am dat seama, încă o dată, cât de bine mă regăsesc în ele:

“La 20 de ani, credeam că ştiu totul despre viaţă. La 30 de ani, am aflat cã nu ştiam nimic. Tocmai petrecusem zece ani învăţând tot ceea ce trebuia să uit după aceea.”

Zău că aşa este!

Tot gândindu-mă oare ce să vă povestesc despre multele şi profundele (Big Smile ) mele lecţii de viaţă, mi-am dat seama că, în teorie, am învăţat destul de multe, dar cu practica nu stau prea bine Big Smile

Întâi de toate, tre’ să spun că am constatat pe propria piele că avem într-adevăr foarte multe de învăţat. Aproape nimic nu se întâmplă degeaba şi, poate, tocmai “instruirea” constantă în ale vieţii reprezintă scopul. Spuneam mai demult că nu e niciodată uşor, pe moment, să descoperim o lecţie, să o acceptăm şi să vedem jumătatea plină a paharului în însăşi asimilarea învăţămintelor.

Nu am reuşit eu să mă lămuresc pe deplin cum e cu lecţiile astea, pentru că, uneori, avem impresia că am învăţat ceva anume, după care vedem cum lecţia se prelungeşte şi pricepem altceva şi, poate, abia mult mai târziu, simţim că am extras tot ceea ce trebuia, că s-a produs în noi transformarea care era chiar scopul lecţiei, vedem altfel lucrurile şi suntem mai bogaţi.

Cum spuneam, o temă care mă preocupă atât de tare, încât, în loc să vă împărtăşesc ce am priceput eu până acum din viaţă , m-am luat cu vorba pe tema lecţiilor în general…

Aşadar, să-mi dau examenul în lecţii de viaţă Big Smile

Am învăţat că vorba “nu aduce anul ce aduce ceasul” este cât se poate de realistă. Perenitatea, permanenţa nu sunt sau nu mai sunt atât de tangibile cum păreau sau cum ne-am obişnuit să credem, că viaţa este, de fapt, o continuă schimbare. Avem tendinţa de a ne împotrivi transformărilor carora le suntem “supuşi”, inclusiv prin a nu le permite să se petreacă, şi, mai ales, avem obiceiul de a le judeca şi a le condamna pe ale celor din jur sau chiar de a le ignora, iar aceasta atitudine, faptul că ne agăţăm de toate ca şi cum vor rămâne mereu în forma din prezent (sau chiar din trecut) nu fac decât să ne provoace suferinţă mai devreme sau mai târziu. Am învăţat deci că trebuie să acceptăm că totul este în continuă schimbare, pe care ar fi bine să o observăm, să o percepem, să o analizăm şi numai apoi să adoptăm vreo anume atitudine faţă de ea…dacă mai apucăm.

Am învăţat că  este necesar ca, din când în când, să ne detaşăm pentru a înţelege o situaţie, pentru a-i înţelege pe ceilalţi fără a-i judeca. Suntem esenţialmente subiectivi şi, în cea mai mare parte din timp, nu ne putem abţine de la a judeca totul prin prisma propriilor păreri, idei şi dorinţe, dar, numai făcând efortul de a ne detaşa, de a ieşi din  context şi din noi şi de a privi obiectiv, putem ajunge într-adevăr să-i cunoaştem pe cei din jurul nostru, putem crea relaţii bazate pe sinceritate, deschidere şi reuşim să învăţăm mai multe despre oameni în general. Dacă vă interesează, găsiţi mai mult pe această temă în Cât de obiectivi putem fi.

Am învăţat că sunt perioade în viaţă în care ne dorim foarte mult şi ne străduim peste poate pentru împlinirea unei dorinţe, dar nu acela este momentul, aşa cum sunt momente în viaţă în care pur şi simplu se întâmplă şi nu ne vine să credem…Astfel de situaţii au fost cele care mi-au atras atenţia asupra lecţiilor, cu ajutorul lor mi-am dat seama că anumite întâmplări şi momente au loc numai atunci când suntem pregătiţi pentru ele, că producerea lor mai devreme, exact atunci când ne-am fi dorit, nu ar fi avut aceleaşi efecte, pentru că noi nu am fi fost capabili să le trăim la fel, nu am fi ştiut să le abordăm, să le valorificăm aşa cum se cuvine.

Mi-am dat seama, cu părere de rău, că nu suntem educaţi să ne relaxăm…nu ştiu dacă e valabil pentru toată lumea, dar multe generaţii, cel puţin până la generaţia mea, inclusiv, nu ştiu ce înseamnă cu adevărat relaxarea. Mare parte dintre noi suntem aproape incapabili să ne bucurăm de viaţă tocmai pentru că ne lipseşte o cultură a relaxării şi nu mă refer la a fi fost învăţaţi să fim leneşi, ci la a fi fost deprinşi cu forme de relaxare de calitate. Fireşte, gusturile în ce priveşte relaxarea diferă, dar cred că majoritatea suntem mereu într-o cursă contra cronometru pentru ceea ce “trebuie” şi reuşim să scăpăm frecvent din vedere ceea ce contează…De când am înţeles toate astea, sunt în plină “lecţie” despre destindere şi despre o abordare mai relaxată a vieţii. Dar despre asta cred că am să scriu mai pe larg în curând.

Am învăţat că aproape orice zi are potenţialul de a fi foarte frumoasă, de a adăposti clipe şi trăiri deosebite, iar asta depinde doar de noi, de cum alegem să percepem zilele, doar că, din păcate, în ce mă priveşte, lecţia asta e încă la stadiul teoretic…

Am învăţat că este foarte important să ne cunoaştem pe noi înşine şi despre asta am povestit deja în mai multe postări (ca să nu umplu pagina de linkuri, dacă vă interesează subiectul, le găsiţi în cadrul categoriei “Să despicăm firul…” ), dar şi să acceptăm că suntem în schimbare, cum spuneam mai sus, să căutăm din când în când să ne regăsim, să vedem pe unde mai suntem, cine mai suntem, ce ne mai dorim.

Învăţ încontinuu că mai am aşa de multe de învăţat şi că ceea ce am înţeles deja pare, uneori, să nu se mai potrivească vremurilor şi, mai ales, mie…

Revenind la relaxare, am constatat că viaţa se vede altfel când eşti relaxat…Să intensificăm deci cursurile de privit viaţa mai lejer şi cu mai multă bunăvoinţă Smile

Aşa o leapşă nu poate fi păstrată, chiar trebuie să meargă mai departe la Cami, LiaLia, tetris, brightie, Cireaşa, Tomata cu scufiţă, DreamingJewel, Madelin, SocialButterfly, Rodica şi Andrei.

În final, tre’ să vă spun că am o scuză justificată pentru lipsa recentă de prin blogosferă, dar recuperez, o să lecturez tot ce-am ratat şi o să vă povestesc cât de curând şi ce-am făcut cât am absentat Wink

24 comments

  • Multumesc, da’ eu am facut deja leapsa. Smile

  • daca ar fi sa povestesc aici cum e cu lectiile de viata, as bloca blogul Big Smile

    • Sper ca n-ai atatea lectii de viata cat sa-mi blochezi serverul…cu un blog blocat ma descurc Big Smile Grin

    • Ah, Cătă, cum te-am sărit chiar pe tine de la leapşăGrin Când ai chef de depănat şi de împărtăşit lecţiile, consideră-te lepşuit Smile
      Toată viaţa e o lecţie continuă şi, uneori, am senzaţia că nu ne va servi la nimic după ce-o vom fi învăţat…dar să nu devenim cinici…

  • Multumesc pentru leapsa, interesanta! O sa incerc zilele astea sa ma adun si s-o fac
    Interesanta remarca despre relaxare; si eu am ca nu pot sa ma detasez de probleme si pierd momente frumoase
    Astept sa spui mai multe pe subiectul asta

    • Cu multă plăcere! Abia aştept să citesc ce-o să scrii Smile
      Dap, aşa fac şi eu şi nu doar eu, observ asta la multă lume…Mi-am propus să privesc lucrurile mai relaxat, nu am găsit încă vreo soluţie magică, dar o să mai povestesc pe aici ce-mi mai dă prin cap pe tema asta Smile

  • brightie

    dureroasa leapsa. hmmm – mai multe cuvinte n-am deocamdata. Smile

    • Mda…când am primit leapşa, credeam că o să-mi vină în minte numai lecţii frumoase, optimiste şi când colo…nu chiar optimiste…

  • O să o fac şi eu mâine, m-am gândit la ea serios în week-end dar încă n-am găsit feelingul potrivit ca s-o scriu.

    • Te înţeleg perfect! Şi eu am aşteptam feelingul potrivit pentru a o scrie şi mă gândeam că, în mod cert, aş fi scris diferit în funcţie de starea de spirit…cred că e o leapşă la care trebuie să revin măcar din când în când pentru a mă gândi la temă Smile

  • Bun regasit, Rontziki!
    Incitanta “leapsa”. ..
    Smile
    Cele ce le-ai enumerat se afla si pe lista mea, asadar mi-ai usurat sarcina, eu doar trebuie sa completez.
    Biii… ma bucur ca te-ai reintors. Si nu oricum, ci cu daruri.
    Smile
    Am citit impresiile despre Creta. Mai am de citit…
    O saptamana minunata, iti doresc.
    Las la portita… trompetele albe (am uitat cum se numesc)

    • Am tras cu ochiu şi am văzut că ai executat deja leapşa, imediat citesc Grin
      Impresii despre Creta mai urmează, sper să nu devină plictisitoare, dar le voi posta pentru că sigur vor folosi cuiva cândva Smile
      O săptămână frumoasă şi ţie! Mulţam de floricele Smile Regina nopţii cred că se numeşte floarea, dar nu bag mâna-n foc Smile

  • O fac….să-mi revin din călătorii…. Smile

  • multumesc frumos. abia azi am vazut. o sa ma straduiesc sa astern niste cuvinte. n-a fi prea optimiste nici ale mele, deci putem trage o concluzie ca lectiile astea sunt cam triste.
    ai scris atat de frumos si adevarat incat aproape ca doar te-as cita Smile

    • Cu multă plăcere! O să vin să citesc, abia aştept să văd şi alte lecţii Grin
      Unele lecţii sunt într-adevăr mai triste, dar cred că astea ne învaţă, de fapt, cel mai mult şi ne ajută să evoluăm…

  • Pingback: to be or not to learn « partea luminoasă

  • Pingback: Lectii de viata | SocialButterfly

  • Upsi Blush oare cu cate saptamani sunt in intarziere? Blush

    Dar iti promit ca imi voi lua foarte in serios misiunea si voi produce o postare in consecinta in cel mai scurt timp posibil.

    Si ca sa nu fiu complet off-topic, lectiile tale de viata sunt foarte adevarate si cat se poate de utile (pentru tine, care le-ai invatat). Si sunt sigura ca in timp te vei perfectiona la aplicarea fiecareia. Wink

    • Ce să zic?! Una din lecţiile mele de viaţă e răbdarea… Big Smile
      Abia aştept să citesc ce-ai să scrii Grin
      Ne perfecţionăm continuu şi învăţăm continuu…cred că ar trebui să scriem anual o astfel de postare şi am vedea clar că lecţiile se înmulţesc şi/ sau se diversifică Smile

  • Pingback: Despre nebunia obisnuita » Blog Archive » Lectii de viata

  • Pingback: Despre nebunia obisnuita » Blog Archive » Lecții de viață

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.