Spuma zilelor

Deşi au trecut câteva zile de când am terminat cartea, magia ei încă nu s-a risipit…Scriitura lui Vian pătrunde parcă în cele mai ascunse cotloane ale minţii, dincolo de ce conştientizezi în timp ce citeşti, de unde se întoarce când te aştepţi mai puţin şi te surprinzi amintindu-ţi o imagine, un gând, un cuvânt, un simbol… Fascinaţie…cred că asta e cea mai pregnantă reacţie pe care am avut-o citind Spuma […]

» Read more

Marina

Acum câteva luni, la interviul de la Bookaholic, am fost întrebată dacă-mi mai permit luxul unei nopţi albe cu cartea în braţe…cu părere de rău, a trebuit să admit că nu, deşi mi-aş dori foarte mult…Dorinţa mi-a fost îndeplinită Am început Marina pe la 11 jumate seara şi am adormit numai după ce-am terminat-o. La fiecare capitol îmi spuneam: îl termin pe ăsta, o închid şi dorm! N-a fost chip, […]

» Read more

Biblioteca umbrelor

Când citeşti despre un roman că este despre magia cărţilor şi forţa de seducţie a lecturii, nu poţi rezista, simţi că trebuie să-l citeşti! Uiţi că trăim într-o epocă în care marketingul face regulile şi transformă orice… Cam aşa stă treaba cu cartea asta…Biblioteca umbrelor este un roman care porneşte de la câteva idei cuceritoare de-a dreptul, dar care sfârşeşte prin a fi superficial şi banal. Jon Campelli este mare […]

» Read more

Totul contează!

Se ia una bucată copil, Junior, şi una bucată Distrugător de Lumi, care se manifestă printr-o voce în capul lui Junior şi care comunică cu acesta încă de când se află în pântecele mamei, fără gângureli şi alte de-astea potrivite contextului, ci informându-l despre sfârşitul lumii care va avea loc peste 36 de ani şi nişte luni, zile, ore, minute şi secunde…se amestecă bine şi avem altceva, cu totul altceva […]

» Read more

Fascinaţia imposibilului

De ce aceasta atractie aproape maladiva spre ceea ce nu putem avea? De ce suntem tentati sa iubim oameni care nu au aceleasi sentimente sau care, din varii motive, nu pot fi alaturi de noi? Aşa mă întrebam acum vreo doi ani când scriam despre fascinaţia provocării…încă nu am găsit un răspuns, doar am găsit din ce în ce mai multe persoane fascinate de imposibil. După părerea lui Proust, imposibilul […]

» Read more

Pe când eram o operă de artă

Am citit romanul lui Eric-Emmanuel Schmitt dintr-o suflare…o carte care se citeşte uşor, dar care ascunde şi oareşce fineţuri. Dacă atunci când am citit Cea mai frumoasă carte din lume şi alte povestiri, mi s-a părut că Schmitt a căutat nu doar să ofere o lectură cât se poate de abordabilă, dar şi să nu supere pe nimeni, cu Pe când eram o operă de artă reuşeşte cu siguranţă să […]

» Read more

Blazarea şi nevoia de…lipsuri

“Sentimentul zădărniciei a toate se naşte din prea marea uşurinţă cu care individul îşi satisface trebuinţele fireşti. Animalul uman, la fel ca oricare altul, este adaptat la un anumit cuantum de luptă pentru existenţă, iar atunci când, dispunând de o prea mare bogăţie, homo sapiens îşi poate satisface fără efort toate poftele, simpla absenţă a efortului din viaţa sa anihilează un ingredient esenţial al fericirii. Omul care dobândeşte cu uşurinţă […]

» Read more

Portretul unui bărbat imatur

Luis Landero ne propune o plimbare prin viaţă…pur şi simplu… Portretul unui bărbat imatur este o confesiune de-o noapte a unui bărbat de şaizeci de ani, aflat pe un pat de spital. Nu ne povesteşte propriu-zis viaţa lui într-o succesiune cronologică, ci ne învârte printre amintirile care-i vin în minte, poate nu dintre cele mai importante pentru realitatea vieţii lui, dar cele mai intense, frânturi care-şi cer singure dreptul la […]

» Read more

Alergând ca apucaţii – carte şi film

Se întâmplă ceva…Deşi, aşa cum spuneam atunci când am scris despre Şuncă pe pâine, nu mă omor, cel puţin în ultima vreme, după poveşti legate de copilării şi adolescenţe dificile, se pare că, totuşi, astfel de poveşti vin spre mine. Despre Alergând ca apucaţii am citit câte ceva atunci când am cumpărat-o, după care am ales-o din bibliotecă fără a-mi aminti multe despre subiect, doar citind pe copertă un fragment […]

» Read more

Şuncă pe pâine

Nu ştiu voi, dar eu sunt tare curioasă ce-am să scriu despre cartea asta E primul Bukowski, m-a captivat, dar a fost şi ceva ce nu m-a încântat, aşa încât încerc să separ puţin lucrurile… Mi-a plăcut la nebunie stilul lui Bukowski, direct, pe alocuri dur, dar foarte natural şi nu atât de simplist cum pare…exact când aveam impresia că nu spune mai mult decât se vede negru pe alb, […]

» Read more
1 … 13 14 15 16 17 … 25