“Omul care mânca lumea” sau ce înseamnă să fii liber?!

Omul care mânca lumea de Nis-Momme Stockmann Cu: Șerban Gomoi, Romeo Pop, Antoaneta Cojocaru/Sorina Ștefănescu, Alexandru Călin, Liviu Chiţu Regia: Alexandru Mâzgăreanu Muzica: Alexandru Suciu Teatrul de Artă Bucureşti Piesa Omul care mânca lumea se simte ca o pereche pe palme pe care o mână nevăzută ţi le dă. Mai întâi eşti confuz, după care, încet, încet, gândurile încep să zumzăie într-o mulţime de întrebări, dintre care, pentru mine, cea […]

» Read more

Viaţa – un întreg perfect rotunjit?

“Umbrele deconcertante ale morţii. “M-am trezit brusc din somn cu senzaţia că îmi este frică de moarte”, mi-a spus Jorge la telefon, “şi chiar acum am un sentiment de panică.” Era cu puţin înainte de ora trei dimineaţa. Visase că se afla pe scenă, aşezat la noul său pian cu coadă, marca Steinway, dar nu ştie să cânte.[…] “M-am trezit şi am înţeles deodată că, în decursul acestei vieţi, nu […]

» Read more

Drogul emoţiilor şi universuri ficţionale

“Trebuie, îmi spuneam eu, să inversăm ordinea lucrurilor: nu evenimentele exterioare provoacă în noi cutare sau cutare sentiment, ci mişcările psihismului nostru determină logica faptelor. Prima impresie, să convenim, este aceea a unei lumi cu susul în jos. Dar să luăm totul de la început. La fiecare semnal care-i vine din lume, copilul răspunde printr-o mişcare a psihicului său. Schema e clară. Dar, cu vârsta, acest ping-pong, stimul-răspuns, devine din […]

» Read more

Frica şi antidotul :)

Am aflat recent că ar exista doar două sentimente: frica şi iubirea. Toate celelalte sunt derivate din acestea, evident, cele pozitive din iubire şi cele negative din frică. Nu sunt de acord că iubirea este oarbă, în schimb sunt convinsă că frica generează orbire. Să luăm un exemplu: în rândul fricilor, frica de singurătate este dintre cele mai puternice şi, pe deasupra, omniprezentă. Se vor ridica voci care vor spune […]

» Read more

Dragostea fericeşte pe cel care o simte

Da, ştiu, cât de clişeistică şi bombastică este exprimarea din titlu! Sper s-o salveze faptul că nu vine pe nemestecate, nu mi-am însuşit-o din vreo colecţie de citate pozitive. M-am întrebat de multe ori dacă este mai fericit cel care iubeşte sau cel care se simte iubit. Bineînţeles că fraza din titlu nu-mi era necunoscută, dar, ca multe altele, îmi părea doar o zornăială, consolare artificială atunci când, ca tot […]

» Read more

Buzunar micuţ la costumul vieţii?!

Aşa cum am povestit deja, Viaţa amoroasă de Zeruya Shalev a fost unul din romanele care m-a pus serios pe gânduri, care m-a plimbat prin propriile experienţe şi trăiri pentru a le revedea, a le reanaliza şi a le reaşeza, uneori. Evident, mi se întâmplă frecvent ca diferite pasaje dintr-o carte să-mi genereze întrebări şi să-mi rămână în minte, dar nu foarte des mă preocupă atât de mult un pasaj […]

» Read more

Nas în nas cu realitatea :)

Când şi când îmi amintesc de cuvintele lui Paler: “Trebuie să alegi. Îţi trăieşti viaţa sau o înţelegi? Una din două. Nu poţi, se pare, să le ai pe amândouă în acelaşi timp. Dar de ce eu nu aveam nici una, nici alta? Nici nu-mi trăiam viaţa şi nici n-o înţelegeam.” Evident, cum stă bine unei persoane indecise, nici nu mă gândesc să aleg, ci execut un graţios balet între […]

» Read more

Despre dependenţă

Să încep cu verdictul: cu toţii suntem dependenţi! Sunt depedentă de filme, de cărţi, de scris, de dans, de timpul petrecut cu mine şi de mine, de o anume eu. De ce spun dependentă în loc de “îmi place să…”? Pentru că, e pe deplin verificat, după perioade în care activităţile astea şi stările pe care mi le dau lipsesc, se creează un dezechilibru. E vorba de dorinţă atâta timp […]

» Read more

Suntem credincioşi?!

Am avut recent discuţii îndelungate şi “intense” despre credinţă şi religie, discuţii care mi-au dat de gândit…m-au făcut să reflectez şi să mai înţeleg una, alta despre raportul meu cu credinţa. Povesteam mai demult ce înseamnă pentru mine “Eu cred” şi, recitind, îmi dau seama că, deşi nu mă simt convinsă de forma şi imaginea pe care Dumnezeu o are prin prisma religiei creştine, de Sfânta Treime, de pleiada de […]

» Read more

Şi-a fost 2012…

În ultimele zile ale lui 2012 chiar m-am gândit serios la anul care se termina, intenţionam să scriu, dar n-am avut starea necesară, aşa că, spre deosebire de anii trecuţi când începeam anul “blogistic” cu dezideratele pentru nou an, încep 2013 cu retrospectiva anului anterior Dacă în 2010 mă plângeam că n-am fost chiar eu, iar pe 2011 nu reuşeam să-l văd ca pe un an distinct, ei bine, mă […]

» Read more
1 2 3 5