Ascultă o carte

Deschid draftul de postare cu intenţia de a scrie despre o carte. Îmi dau seama că nici nu ştiu cum ar trebui să scriu despre o carte ascultată sub formă de audiobook. Încep să mă gândesc la diferenţa dintre a asculta o carte şi a citi o carte şi, pentru că deja mă preocupă acum, despre asta voi scrie Grin

Să spun că am ascultat o carte sună puţin nefiresc pentru mine, care am descoperit ascultarea cărţilor recent, iar “carte” mă duce cu gândul la “citit”- îmi şi imaginez un părinte care ar spune copilului “Toată ziua stai la joacă (pardon, acum ar fi mai corect “toată ziua stai pe calculator” ), mai ascultă şi tu o carte!”.

Să spun că am citit-o nu este tocmai adevărat şi nici senzaţia nu este aceeaşi…

Fiind începătoare în ale ascultatului cărţilor, trebuie să recunosc că mintea mea este oarecum neobişnuită cu această formă de “lectură”. Poate, dacă treceam de la poveştile din copilărie, citite de mama şi de mamaie, la a citi şi a asculta cărţi, în paralel, ca şi moduri la fel de constante de a percepe lectura, ar fi fost altfel.

Acum, însă, observ că mintea mea este destul de rigid formată pe cuvântul scris, formare pornită din copilărie de la citit, şcoală şi desăvârşită apoi şi prin “deformarea profesională”, pentru că, în domeniul meu, se aplică numai “vorba volant, scripta manent”, căutând a face abstracţie de oral tocmai pentru că numai cuvântul scris contează.

Vă povestesc mai în detaliu ce-am constatat pe propria piele din experienţele cu audiobooks, deja mai multe, căci perseverez în activitatea despre care am scris aici :

– Imaginea de ansamblu asupra unei cărţi, poveşti este mult mai conturată, mai bine pusă în valoare. Uneori, când citesc, detaliile îmi atrag atenţia, îmi generează idei şi  întrebări adiacente sau paralele cu subiectul cărţii şi pot chiar disipa imaginea de ansamblu, aşa încât se întâmplă ca, atunci când îmi amintesc de o carte citită, un detaliu, o imagine izolată, un gând propriu asociat cu ceva din carte să fie cele care-mi vin primele în minte. Atunci când ascult o carte, viziunea ansamblului este cea care primează şi cea care rămâne. Această diferenţă se poate datora şi fragmentării în timp a lecturii citite.

– Păstrarea în memorie a unei cronologii a poveştii este ceva mai dificilă în cazul ascultării decât în cazul citirii, cel puţin în ce mă priveşte, asta dacă povestea nu conţine în ea însăşi o cronologie naturală, în sensul unor evenimente care nu se pot petrece decât într-o anume ordine.

– Concentrarea din timpul lecturii este mai intensă, cititul fiind mai acaparator decât ascultatul. Cu siguranţă, aceasta este o caracteristică evidentă, dată de faptul că, atunci când urmărim ceva cu ochii, auzul şi restul simţurilor nu percep la fel de bine contextul, mediul înconjurător şi ce se întâmplă în paralel, aşa cum o face văzul, care ne permite să fim prezenţi şi activi în timp ce ascultăm. Nu este general aplicabilă, pentru că depinde de dezvoltarea fiecărui simţ, diferită de la om la om, ceea ce duce la dezvoltarea mai degrabă a memoriei vizuale sau a memoriei auditive, nativ şi prin exerciţiu – este clar că un muzician şi-a dezvoltat mai mult memoria auditivă, în timp ce un pictor pe cea vizuală. Cum spuneam şi la începutul postării, la mine, memoria vizuală, fiind şi cea mai exersată, este peste cea auditivă, dar nici cu memoria auditivă nu stau prost, având neplăcutul talent (pentru unii interlocutori Grin) de a-mi aminti conversaţiile mult prea bine.

– Dacă, atunci când citesc o carte, marchez cumva un pasaj interesant pe care vreau să-l păstrez, când ascult o carte, această posibilitate este exclusă. Singura soluţie la care m-am gândit a fost decuparea, din mp3-ul în care se găseşte, a respectivului “paragraf”, păstrarea acestuia şi redarea lui pe blog, pentru că deja mi-e mai uşor să caut ceva pe blog decât în calculator Big Smile Dar apare problema găsirii mp3-ului respectiv, pentru că n-am nici o şansă să-mi amintesc măcar dacă era pe la început, pe la mijloc sau pe la sfârşit, aşa cum mi se întâmplă în cazul cărţilor scrise…O soluţie ar fi memorarea în telefon a numărului mp3-ului şi al cd-ului pe care se găseşte paragraful de interes, pentru că n-o să umblu cu carneţele după mine Big Smile

Apropo de memorie vizuală şi memorie auditivă, am găsit un test care mi-a confirmat că mă bazez mai mult pe memoria vizuală şi vă invit să-l faceţi şi voi aici.

Lăsând la o parte plusurile şi minusurile sau, mai bine zis, constatările împărtăşite, îmi place să ascult cărţi şi voi asculta în continuare, în paralel cu cititul altora, pentru că, dincolo de faptul că încă nu s-au imprimat audio foarte multe, sunt şi cărţi care, zic eu, nu se pretează la a fi ascultate.

O să revin curând cu postări despre cărţile audiate, dar, până una-alta, vă rog să-mi împărătşiţi şi mie experienţele voastre de lectură ascultată. Ce diferenţe aţi remarcat între a citi şi a asculta o carte? Vă place mai mult să citiţi sau să ascultaţi o carte?

12 comments

  • Ana

    eu una prefer sa citesc o carte tiparita. nu am ascultat foarte multe audiobook-uri pana acum dar le prefer doar in cazul in care am un drum mai lung sau daca este vorba de memorii sau jurnale in lectura autorului. are parca un farmec aparte sa asculti un autor povestindu-si viata Smile

    • Şi eu tot pe drum am început să ascult audiobook-uri, nu mă văd ascultându-le acasă unde pot citi comod o carte Smile
      Daaa, e foarte fain când asculţi o carte în lectura autorului, ascult zilele-astea Liiceanu “Despre minciună”.

  • îmi plac şi cele citite de alţii,îmi aduc aminte de plăcile de patefon ascultate în copilărie,cu sute de poveşti şi basme…

  • Cu toata rusinea, trebuie sa recunosc ca experienta mea in ascultarea cartilor se limiteaza la ,,Fat-Frumos din Lacrima” a lui Eminescu, Alba-ca-Zapada si inca o poveste, nu imi amintesc titlul. Cand eram eu mica, erau la moda casetele audio cu povesti pentru copii.. Am ascultat Fat-Frumos din Lacrima de nenumarate ori, adoram vocile actorilor, imi placeau sunetele de fundal (cum ar fi tropaitul calului, sunetul buzduganului aruncat in departare, vantul etc) Smile
    Nu stiu daca sunt pregatita sa renunt la citit in favoarea audiobooks, eu tin neaparat sa imi notez paragrafele importante din punctul meu de vedere, din carti. Totuuuuusi, sunt entuziasmata caci sunt convinsa ca asta e cea mai buna idee de activitate pe care as putea-o face la drum lung!!! Grin

    • Îmi amintesc de discurile cu poveşti care erau la modă când eram eu mică, dar nu prea am ascultat…aşa că lecturile ascultate au rămas în memorie prin vocea bunicii mele şi a mamei Smile
      A, în nici un caz nu aş renunţa la citit pentru audiobook-uri, dar pentru drumuri, mai lungi sau mai scurte, ascultatul unei cărţi e cea mai bună variantă Wink

  • Bun regasit, Rontziki!

    … interesanta comparatia (analiza) ta. Eu inca nu am reusit sa “ascult o carte”.
    dar o voi face cat de curand. Sper.
    Da, si eu fac aidoma tie. Subliniez paragrafele care-mi par interesante si revin la ele dupa un anume timp spre a le “analiza”, a le “scotoci”, “despica”.
    Nu stiu cum ar fi aratat lumea fara carti, pentru mine sunt o bucurie fara margini.

    O saptamana plina de culoare, frumos si muzica iti doresc.
    Las la portita… nigritella nigra (sangele voinicului)!

    • Nici nu pot să mă gândesc cum ar fi arătat lumea fără cărţi…probabil că, dacă n-am fi ştiut cum e cu ele, n-ar fi fost foarte grav, dar să-mi imaginez acum aşa ceva e horror Big Smile
      O să găsesc eu o soluţie şi pentru a păstra “pasaje” (minute ar fi mai potrivit, cred) din mp3-uri şi să le reascult, să le disec Grin
      Mulţam pentru floricele (şi culturalizare Wink )
      O săptămână frumoasă şi ţie! Smile

  • Cam aşa îmi imaginam şi eu că ar fi. De asta nu aş vrea să-mi iau maşină Grin

    PS: Pe când un subscribe to comments? Smile

    • A, n-am menţionat în postare că şi în maşină am, mai nou, cd-uri cu audobook Grin Micul Prinţ în lectura lui Florian Pitiş l-am ascultat la un drum mai lung şi a fost atât de fain!

      Nu m-am gândit la asta, mulţam de sugestie, sper să am cât de curând Smile

  • Pingback: Metamorfoza | Rontziki

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.