Acum ceva vreme, am descoperit la OFZ o leapşă care m-a intrigat foarte tare…o scrisoare, punte peste nişte zeci de ani, mai exact o scrisoare către cea care voi fi peste muuulţi ani. De-atunci, m-am tot gândit oare ce i-ar spune Rontziki de acum celei din viitor…încă nu am aflat, dar încerc… Dragă Rontziki, să lămurim de la bun început o chestiune: sper că încă mai ai blogul, pentru că […]
» Read more
Am terminat Corecţii, o să scriu curând despre ea, dar nu mă pot abţine să nu “păstrez” separat o imagine care mi-a plăcut foarte mult, o stare pe care Jonathan Franzen o exprimă printr-o paralelă excepţională…sau poate mi se pare mie “Nu pricepea ce i se întâmplase. Se simţea ca o bucată de hârtie, pe care odată fusese scris un text coerent, dar care trecuse prin maşina de spălat. Se […]
» Read moreImpresionată de filmul lui Almodovar, La piel que habito, despre care voi povesti zilele-astea, şi încă în zona de impact a ideilor lui, vă propun o pictură colaj de Natasha Sazonova: Şi câteva cuvinte grăitoare: “Are we to paint what’s on the face, what’s inside the face, or what’s behind it?” Pablo Picasso Da, ştiu, azi e fără cuvinte, dar nu m-am putut abţine Mai multe despre miercurea fără cuvinte […]
» Read more
Nu mă pot opri din a asculta două melodii…întâmplător, ambele şi cu Garou Vinovat de prima obsesie este blogul simplu şi genial, care a postat interpretarea melodiei Vous les Femmes într-o combinaţie absolut genială!!! Ca să nu mai vorbesc de dialoguri… Cealaltă melodie care mă înnebuneşte azi este La riviere de notre enfance cu Michel Sardou şi Garou Pentru cunoscători, trebuie să spun că pe 16, 17 […]
» Read more
Cea mai grea zi este prima zi după concediu! Dap, sunt încă năucă şi nu prea înţeleg ce mi se întâmplă, de ce a trebuit să mă trezesc eu dis de dimineaţă când alarma se încăpăţâna să urle cu toate păcălelile mele “snooze”, cu toate că, în vacanţă, am fost foarte matinală, fără nici o alarmă, doar cu gândul “azi încotro?” Şi nu doar că m-am trezit de dimineaţă, dar […]
» Read more
Tot cu gândul la vacanţă…nostalgie în imagini: Despre miercurea fără cuvinte, aflaţi mai multe de la Carmen.
» Read more– E “Dejunul vaslasilor”. – De Renoir. – Pictez cate unul pe an, sunt 20 de ani de acum. Cel mai greu e la ochi. Cateodata am impresia ca isi schimba expresia…Cand nu ma uit la ei. – Par multumiti de viata lor. – Ar trebui sa fie! Anul acesta au avutiepure cu ciuperci..si prajituri cu dulceata pentru copii. In toti acesti ani…singurul personaj pe care nu-l pot contura prea […]
» Read more
Am primit de la Bianca o leapşă despre lecţii de viaţă şi mi-au sclipit ochii de cum am văzut-o …cred că a citit Bianca pe aici şi pe aici că mă frământă cum e cu lecţiile astea, ce avem de învăţat, când putem considera că am extras ce trebuia ca să trecem mai departe şi multe astfel de curiozităţi… Întrebându-mă ce am învăţat de-a lungul timpului, mi-am amintit de câteva […]
» Read more
Organele se atrofiază sau devin mai puternice după cum nevoia de a te sluji de ele creşte sau scade. De când există drumul de fier, nevoia de a nu scăpa trenul ne-a învăţat să ţinem seama de minute, pe când la vechii romani, a căror astronomie era mai sumară, dar şi viaţa mai puţin grăbită, abia exista noţiunea, nu a minutelor, dar chiar a orelor fixe. …pe măsură ce-i cunoşti, […]
» Read more
Acum un an pe vremea asta… Mai multe despre miercurea fără cuvinte, ca în fiecare miercuri, aflaţi de la Carmen
» Read more