Upside Down (2012)
Regie: Juan Solanas
Scenariu: Juan Solanas
Distribuţie: Jim Sturgess, Kirsten Dunst, Timothy Spall

Upside Down nu este vreo capodoperă, nici ca film de dragoste, nici ca film SF, dar este un film cu care merită să vă delectaţi, comercial, cu mesaj uşurel, dar nu absent ca în alte filme comerciale, cu imagini frumoase şi o poveste care preia un clişeu şi-l face mai interesant.

Două lumi, Lumea de Sus şi Lumea de Jos, fiecare cu gravitaţia ei, luminate de aceiaşi aştri, în mod inegal însă. Opulenţa din Lumea de Sus contrastează sărăcia şi mizeria din Lumea de Jos. Oamenii din cele două lumi nu au voie să comunice şi să dezvolte niciun fel de legături, separaţia fiind legea, iar încălcarea ei crunt pedepsită.

Singura legătură între lumi este Transworld-ul, o clădire imensă care mi-a amintit de liftul ce se deplasa între imperiu şi colonie în Total Recall. În Transworld există angajaţi din ambele lumi, cei din Lumea de Jos fiind însă aleşi pe baza unei loterii, subliniindu-se norocul care a dat peste ei. Raportul între două luni este o metaforă transparentă a realităţii, reflectând prăpastia dintre clasele sociale şi dintre ţările dezvoltate şi cele defavorizate, nevoite să-şi vândă resursele pentru a supravieţui.

În acest univers neobişnuit se cunosc Adam, un puşti din Lumea de Jos, şi Eden, care face parte din favorizaţii Lumii de Sus. Cum am spus deja, un clişeu vechi de când lumea, acela al iubirii imposibile între oameni din categorii diferite, rescris însă într-un alt cadru. Avem chiar şi o scenă a balconului, întoarsă, în care Romeo o aşteptă pe Julieta să coboare în balcon.

Gravitaţia. Se spune că nu i te poţi împotrivi.
Şi dacă dragostea este mai puternică decât gravitaţia?

Şi uite-aşa, Upside Down oferă, pe lângă alte imagini spectaculoase, o nouă viziune a ideii că dragostea te face să pluteşti

Nu voi dezvălui prea multe despre poveste, nu pot spune că abundă în surprize, dar sunt momente care te vor face să ridici şi sprâncene şi să zâmbeşti. Nu căuta să urmezi firul logic pentru ce se întâmplă în şi între cele două lumi, pentru că, pe ici, pe colo, logica absentează, dar cui îi pasă?!

Bine realizat şi cu efecte vizuale care-ţi taie respiraţia, Upside Down merită văzut. Ce-i drept, am regăsit în el similitudini cu Total Recall, mişcări şi sărituri din Avatar şi grafică din Inception, dar facem abstracţie de faptul că-i lipseşte pe alocuri originalitatea, pentru că, puse toate la un loc şi condimentate cu povestea de iubire şi cu jocul amuzant şi natural al lui Jim Sturgess şi al lui Kirsten Dunst, e un film care te prinde şi te deconectează.