A sosit anotimpul pentru…bucătăreală :D
M-am văitat şi am pretextat că e prea cald pentru petrecut timpul prin bucătărie…De-acum gata, a venit toamna, a dat frigul, deci e vreme de bucătăreală
Cu ce să încep oare?! Cel mai firesc, în ordine cronologică, voi prezenta pe rând starurile care mi s-au perindat în ultimele săptămâni prin bucătărie.
Acum vreo săptămână am dat o fugă până acasă şi am mers şi la ţară. Vizita urma să fie una scurtă cât să-şi mai ia mămăiţa una, alta de pe-acasă, oricum, nu intenţionam să bat coclaurii, aşa că eram şi eu ca o domnişoară de Bucureşti, nu chiar elegantă, dar cât de cât…şi mai ales cu pantofi frumuşei, aş zice…
Când, ce-mi văd ochii?! Murul (cică există termenul “mur”, eu ştiam doar de rug de mure) s-a întins de nu mai încăpea în grădină şi a ajuns aproape de curte. Asta n-ar fi nimic, dar era încărcat cu mure!
Nu m-a răbdat inima şi am început să culeg
De prisos să vă povestesc că mi-am făcut mâinile, cu manichiură proaspătă, franjuri, iar când am dat cu sare de lămâie să se ducă negreala, mi-a fost clar că nu rămăsese nici un centimentru de piele neînţepat…că pantofiorii mei au intrat în reamenajare când au ajuns acasă, că mi-am agăţat bluza zdravăn şi m-am ales cu nişte frumoase pete vişinii pe haine
Nimic de nereparat, mai ales că am plecat cu mai bine de un kilogram de mure coapte şi zemoase!
Ce-a urmat, adică o nebunie de tartă cu mure şi pepene galben, pe deasupra cu bezea şi fulgi de migdale, vedeţi în pozele de mai jos.
Reţeta am luat-o de aici şi o recomand cu toată încrederea!
Zilele trecute mi s-a făcut o poftă teribilă de salată boeuf. Nu e mare lucru, veţi spune, dar pentru mine a fost că nu mai făcusem vreodată. E drept că, pe vremuri, acasă la mama, participam intens la tocatul ingredientelor, dar nu mă ocupasem niciodată de întreg procesul.
Aşa că m-am apucat de făcut salată boeuf. Am găsit o reţetă foarte bună aici şi, la acelaşi link, am dat peste o reţetă absolut genială de maioneză rapidă. Într-adevăr, a ieşit o super maioneză, foarte rapid şi fără grija că s-ar tăia. A meritat chiar şi să recurg la prietenul meu, blenderul, pentru aşa maioneză
La final, pentru că reţeta nu a presupus folosirea talentelor artistice, m-am gândit să decorez un platou, pe care ar fi bine să-l ignoraţi, că nu stau prea bine la capitolul platouri, în special pentru aperitive, că platouri pentru torturi am cât să deschid o expoziţie.
Puteţi să vă amuzaţi liniştiţi de salata decorată, că şi eu m-am amuzat Important e că e foarte gustoasă!
După atâtea bunătăţuri, e timpul pentru un suc de fructe…ce să fie?! Portocale cu rodii…delicios!
Sau poate preferaţi un ceai cald, cu multă lămâie, cuişoare, un baton de scorţişoară…şi cu cookies din fulgi de ovăz, cu stafide şi alte diverse mirodenii…
Reţeta pentru cookies n-o am de pe net, aşa că v-o povestesc mai jos, în varianta modificată de mine.
200 g unt topit
2 ceşti de fulgi de cereale – eu am pus cereale de ovăz şi din acelea de ciocolată
1 ceaşcă de stafide
1 ceaşcă de faina
2 linguri de zahar pudra
4 lingurite de miere
Puneţi toate ingredientele într-un vas şi amestecaţi bine până se omogenizează compoziţia. Cantităţile sunt totuşi aproximative, mai potriviţi din ochi, să iasă cât de cât închegată.
Ungeţi cu unt tava pentru prajituri şi turnaţi compoziţia în tavă. Coaceţi la foc mediu cam 20 de minute sau până când prăjitura se rumeneşte şi devine aurie.
Lăsaţi la răcit, după care puneţi la frigider înainte de tăiere şi să serviţi cu plăcere!
Ehehe, un adevarat festin aici la tine
Ei, în realitate nu a fost chiar aşa, că nu le-am făcut pe toate odată