Câte cursuri şi câte cărţi pe tema leadership! Există deja sintagma “arta de a conduce”… Totul ar fi mult mai simplu dacă am lua exemplu de la…animale. De fapt, toate cursurile, cărţile regulile pe temă au decla bază descifrarea unor tendinţe şi comportamente naturale. După ce v-am povestit despre Zoomenirea, o să redau regulile şi câteva pasaje mai reprezentative din capitolul Statut şi superstatut, în care Desmond Morris vorbeşte despre […]
» Read more
O introducere în tematica acestei cărţi am făcut în postarea Captivi în jungla de beton, în care am redat câteva paragrafe din introducerea pe care însuşi Desmond Morris o oferă. Structurată în şapte capitole (Triburi şi supertriburi, Statut şi superstatut, Sex şi supersex, Noi şi ei, Întipărire şi întipărire eronată, Goana după stimulare şi Adultul copilăros), Zoomenirea este un studiu asupra condiţiei omului modern prin analizarea comportamentului uman comparativ cu […]
» Read more
“Atunci când presiunile vieţii moderne devin apăsătoare, orăşeanul copleşit se referă adesea la lumea lui agitată ca la o junglă de beton. Aceasta este o descriere colorată a vieţii unei comunităţi urbane aglomerate, însă este total inexactă, după cum poate să confirme oricine a studiat o junglă adevărată. În condiţii normale, în habitatul lor natural, animalele sălbatice nu se automutilează, nu-şi atacă puii, nu fac ulcer gastric, nu devin fetişiste, […]
» Read more
Reîntoarcere în minunata lume nouă este un eseu în care Aldous Huxley revine, în 1958, la mai bine de un sfert de veac, la romanul Minunata lume nouă, explicându-i întrucâtva geneza şi dezvoltând astfel o parte din ideile romanului. Citită la mai mult de 50 de ani faţă de perioada în care a fost scrisă, Reîntoarcere în minunata lume nouă frapează prin faptul că anumite atenţionări emise de Huxley au […]
» Read more
Compasiunea nu înseamnă milă, ci se bazează pe respectarea drepturilor altei persoane şi pe înţelegerea faptului că o altă persoană este la fel ca şi mine. Când mă întâlnesc cu cineva pe stradă, mă simt din nou sigur că sentimentele mele există în continuare. Indiferent dacă îl cunosc sau nu, îi zâmbesc. Uneori nu primesc nici un răspuns; alteori există suspiciuni. Dar beneficiez în urma zâmbetului. Dacă cealaltă persoană obţine […]
» Read more
Am citat aceleaşi cuvinte ale lui Mahatma Gandhi şi într-o postare anterioară despre schimbare, Să se revizuiască, primesc, dar… Dacă mă gândesc bine, în ultimii ani, m-a preocupat destul de mult ideea de schimbare, idee pe marginea căreia am scris şi Dialoguri nocturne. Şi încă nu o descoperisem pe Louise Hay, care a “aterizat” recent în atenţia mea. Redau mai jos nişte pasaje şi, cu siguranţă, voi mai povesti despre […]
» Read more
Ideea de frumos a trecut, de-a lungul timpului, prin tot felul de transformări, dacă ne gândim la prototipul de frumuseţe feminină din antichitate, din evul mediu, din epoca modernă şi la frumuseţea promovată în era noastră. V-am povestit despre Paradoxul iubirii de Pascal Bruckner şi am promis că voi reveni cu pasajele care mi-au atras atenţia. Pentru că e vară, vremea costumelor de baie, iar obsesia celor 2 kilograme în […]
» Read more
“Iubirea nu-i bolnavă, ea este ceea ce trebuie să fie în fiecare clipă, cu abisurile şi cu splendorile sale. Ea rămâne acea parte a existenţei pe care nu o stăpânim, care rezistă înregimentărilor şi este refractară ideologiilor. Nu va putea fi slavată de rănile care o afectează, de excluderile pe care le practică: ea rămâne impură, făcută din aur şi din noroi, o vrajă ambiguă. Luaţi-i ambiguitatea şi veţi omorî […]
» Read more
Creşterea vertiginoasă a numărului de divorţuri în Europa nu este, după cum se spune, rezultatul egoismului nostru, ci al idealismului. Cuplurile noastre nu mor din decepţie, ci dintr-o prea înaltă idee despre ele însele. Acum douăzeci de ani, mă întâlneam la Madras cu scriitorul indian Raja Rao, prieten cu Malraux; acesta venise de tânăr în Franţa, convins că pentru a cunoaşte esenţa iubirii trebuie să se căsătorească cu o europeană. […]
» Read more
“Nu toată lumea “stă” la televizor. Unii se uită la două-trei emisiuni şi apoi pleacă. Cu alte cuvinte, unii încasează tot, alţii aleg. Din punctul meu de vedere, exponenţii celei de-a doua categorii sunt publicul adevărat, publicul preţios, care trebuie avut în vedere de posturile serioase. Nu a face rating ar trebui să conteze, ci a fi pe lista de opţiuni constante ale unui public selectiv, exigent, degustător. Dar aşa […]
» Read more