Lectura şi dilatarea timpului :)

După această credinţă centrală care, în timp ce citeam, executa mişcări neîncetate dinăuntru în afară, către descoperirea adevărului, veneau emoţiile pe care mi le dădea acţiunea la care luam parte, căci aceste după-amiezi erau mai pline de întîmplări dramatice decît, adeseori, o întreagă viaţă. Erau întîmplările ce se petreceau în cartea pe care o citeam; este adevărat că personajele care le trăiau nu erau „adevărate”, cum spunea Francoise. Dar toate […]

» Read more

Particulele elementare

Greu de zis foarte multe când termini Particulele elementare. Este probabil o reacţie firească la întâlnirea cu Houellebecq, eu fiind la prima întâlnire cu scrierile lui. Pe de-o parte, nu ştiu ce să scriu mai întâi, pentru că lectura m-a făcut să mă gândesc la o mulţime de chestii, pe care, bineînţeles, nu le-am notat, pe de altă parte, parcă nu pot scrie nimic pentru că toate ideile îmi par […]

» Read more

Cine l-a ucis pe Palomino Molero?

Mi-era dor de un roman cu de toate: acţiune, suspans, întâmplări care mai de care mai surprinzătoare, dragoste, umor, veritabilă frescă a vremii şi locului în care se petrece acţiunea şi, nu în ultimul rând, mi-era dor de un astfel de roman scris bine…ce spun eu bine?! Cartea lui Llosa mi s-a părut scrisă ireproşabil. Personajele sunt foarte fain create, prind viaţă la fel ca şi atmosfera din sătucul uitat […]

» Read more

Cutremur de timp

Aşa cum aţi constatat deja din postările anterioare despre ce vor femeile şi despre surorile B-36, cartea lui Kurt Vonnegut este cât se poate de savuroasă. Ce este cu acest cutremur de timp?! Teoretic, tema cărţii este o buclă care are loc în curgerea timpului, aşa cum o cunoaştem, iar omenirea este nevoită să retrăiască ultimii 10 ani. Momentul declanşării reluării, cum o numeşte autorul, este în februarie 2001 şi […]

» Read more

Cum rămâne cu imaginaţia?!

“Pe planeta matriarhală Buubuu din nebuloasa Crab trăiau trei surori al căror nume de familie era B-36. Probabil era pură coincidenţă faptul că numele lor de familie era identic cu cel al unui avion proiectat de pământeni să lanseze bombe asupra unor populaţii civile conduse de lideri corupţi. Toate trei surorile erau frumoase, dar numai două se bucurau de popularitate, şi anume, pictoriţa şi autoarea de proză scurtă. Nimeni n-o […]

» Read more

Ce vor femeile

 “În prelegerile pe care le susţin în 1996, afirm că cincizeci la sută dintre căsătorii se duc de râpă deoarece cei mai mulţi dintre noi nu mai avem familii numeroase. Astăzi, când te căsătoreşti, nu te alegi decât cu o persoană. Afirm că, atunci când cuplurile se ceartă, n-o fac pentru bani, sex sau putere. Ceea ce vor ele să spună cu adevărat este: Tu nu-mi ajungi! Sigmund Freud spunea […]

» Read more

Femeia care aştepta

O carte care m-a uns la suflet…Scriam într-un comentariu mai demult că nu poţi pune eticheta de “dragoste” pe orice, că nu se întâmplă când vrem noi şi mai ales de câte ori am vrea, că, admiţând asta, admitem şi că viaţa nu e roz…iar asta nu se pupă cu propaganda asiduă de căutare a fericirii din era noastră. Exact, cartea asta nu are nici o legătură cu găselniţele care […]

» Read more

Globalizarea nimicului

“Lumea socială este caracterizată tot mai mult de “nimic”. Tot mai mulţi oameni îşi caută satisfacţia în consum, însa a devenit evident că acesta nu poate oferi toate sensurile şi recompensele care până acum erau obţinute prin muncă. Dimpotrivă, indiferent cât consumăm, indiferent cât ajungem să cumpărăm, nu facem decât să ne adâncim şi mai mult într-o spirală fără sfârşit a frustrării. […] Nu mai avem timp. Acesta este paradoxul: […]

» Read more

A trăi şi a simţi

Filmuleţul de mai jos nu are nevoie de introducere sau de alte comentarii…Urmărindu-l mi-am amintit de două fragmente din Jurnalul Oanei Pellea care m-au marcat şi la care nu pot să nu revin: Mama: când eşti nemulţumită sau ţi se pare că ai probleme…când vii acasă, pune mâna dreaptă la spate şi încearcă să te descurci doar cu mâna stângă: să dai foc la aragaz, să te speli, să iei […]

» Read more

Scrisori imaginare

N-aş putea spune de ce, de-a lungul timpului, l-am tot omis pe Paler…Singura carte de-a lui pe care am citit-o a fost Don Quijote în Est, acum vreo 10 ani. Mi-a plăcut şi mi-am spus mereu că am să mai citesc şi altele. Mama i-a devorat toate cărţile şi, cum apărea ceva de Paler, mă străduiam să cumpăr înaintea ei şi să-i fac o surpriză. Ultima dată când am fost […]

» Read more
1 12 13 14 15 16