Patrick Modiano – În cafeneaua tinereţii pierdute (fragment)

Patrick Modiano s-a născut în 1945, în Boulogne-Billancourt, dintr-un tată evreu italian şi o mamă belgiancă. În liceu îl întâlneşte pe Raymond Queneau, care îl introduce în lumea literară şi care îi citeşte manuscrisul primei sale cărţi înainte de publicare, în 1968: La Place de l’Étoile, care a caştigat Premiul „Roger Nimier” şi Premiul Feneon. Modiano este un scriitor extrem de prolific, publicând, de atunci, câte un roman la un […]

» Read more

Culorile vieţii dau năvală

Spuneam mai demult că mi-ar plăcea să trăiesc în tablourile lui Matisse. Pline de culoare şi de viaţă, le-am găsit potrivite pentru evadare…   Am citit azi rândurile lui Miller despre pictura lui Matisse şi mi s-au părut geniale, iar amintirea lui Proust mi-a mers la suflet Abia mai târziu, după-amiază, când mă aflu la galeria de pe Rue de Sèze, încurajat de bărbaţii şi femeile lui Matisse, mă circumscriu […]

» Read more

Fascinaţia cuvintelor

“Cuvintele care se culcă cu toată lumea nu pot fi numite decât târfe. Da, târfe, târfe sunt cuvintele care se culcă pe pagina albă pentru bani, târfe sunt cuvintele care aşteaptă să fie cumpărate pe bani, ca să se culce apoi cu ochiul cititorului, cu limba cititorului, cu obsesiile sale cele mai secrete. Mă auziţi? Cu voi vorbesc, cuvinte de rahat ce sunteţi, cuvinte care-mi ieşiţi din creier fără să-mi […]

» Read more

Despre scriitori şi filozofi :)

“Pe vremea când eram “doar” cititor, credeam că scriitorii, deoarece scriu cărţi în care se găseşte adevărul, şi descriu lumea, şi văd în inima omenească, şi pătrund atât particularul, cât şi generalul – capabili să le recreeze pe ambele în forme libere, dar structurate – şi înţeleg, ar trebui să fie mai sensibili – şi mai puţin orgolioşi şi egoişti – decât alţi oameni. Apoi am devenit scriitor şi am […]

» Read more

Lumina Greciei

“Elementul care conferă munţilor, satelor şi pământului grec imaterialitate este lumina; în Italia, lumina e moale şi efeminată, în Insulele Ionice e blândă şi plină de patimă orientală, în Egipt e densă şi senzuală; lumina Greciei este complet spiritualizată. În această lumină, omul reuşeşte să vadă limpede, să impună ordine deasupra haosului, să restabilească cosmosul. Şi cosmosul înseamnă armonie.” “În Grecia, toate lucrurile, munţii, apele, mările, văile, prin viaţă, se […]

» Read more

Proză scurtă sau roman?!

Am avut multă vreme oareşce impresii complet greşite despre proza scurtă. Nici nu le-aş numi, de fapt, impresii, ci nişte prejudecăţi care nu se bazau pe nimic, nici măcar pe experienţe neplăcute. Cert este că multă vreme am ocolit volumele de nuvele şi povestiri, inclusiv pe cele ale autorilor preferaţi… După mulţi ani, am reîncercat proza scurtă cu Bestiar de Julio Cortazar şi am zis: Wow! Puţin câte puţin, am […]

» Read more

Sârma la români

“La începuturile lumii, când Dumnezeu a împărţit toate darurile către neamuri, i-a dat neamţului osârdia şi iscusinţa, spunându-i: “Aceste daruri te vor ajuta să construieşti maşini minunate care vor umbla pe pământ, pe ape şi prin aer sau îţi vor uşura munca şi îţi vor înmulţi roadele câmpului sau te vor ajuta să-ţi faci arme de temut, cu care să-ţi loveşti duşmanii şi să-ţi orânduieşti bine viaţa în casa ta […]

» Read more

Puterea prezentului

Prima “întâlnire” cu Eckhart Tolle am avut-o acum un an când am citit Liniştea vorbeşte, în care Tolle expunea numai câteva din ideile sale. Puterea prezentului este subintitulată şi Ghid de dezvoltare spirituală şi este o abordare pe larg a celor susţinute de Tolle în Liniştea vorbeşte, dar şi un fel de curs prin care transmite “chei” de învăţare şi practicare a ceea ce înseamnă “Clipa de acum”, modalităţi în […]

» Read more

Iubeşte!

“Dacă vrei să faci din viaţa ta o verigă a eternităţii şi să rămâi lucid până în toiul delirului, iubeşte…Iubeşte cu toate puterile tale, iubeşte ca şi cum n-ai şti nimic altceva să faci, iubeşte într-atât încât să-i faci geloşi pe prinţese şi pe zei…pentru că în dragoste toată urâţenia îşi descoperă frumuseţea.[…] Cel care trece pe lângă cea mai frumoasă poveste din viaţa lui nu va avea decât vârsta […]

» Read more

Bucureştiul anilor’ 80 văzut de un britanic

Patrick McGuinness a petrecut trei ani în România, între 1984 şi 1987, experienţă pe care a transpus-o ulterior în romanul Ultimele o sută de zile, a cărui acţiune se petrece, în mod fictiv, în anul 1989, chiar înaintea şi în timpul Revoluţiei. Despre cât este adevăr şi cât este ficţiune în roman o să scriu într-o postare viitoare, când am să povestesc pe larg impresiile despre această carte. Deocamdată, mă […]

» Read more
1 2 3 4 5 9