Le fabuleux destin d’Amélie Poulain

Le fabuleux destin d’Amélie Poulain (2001)
Regie: Jean-Pierre Jeunet
Scenariu: Jean-Pierre Jeunet, Guillaume Laurant
Distribuţie: Audrey Tautou, Mathieu Kassovitz

Am văzut prima dată Amélie în 2002 şi, de atunci, l-am revăzut cel puţin anual.

Îmi aduc aminte când, ieşind de la Cinema Europa, încântată, gata să îmbrăţişez trecătorii pe stradă, am rămas şocată auzind lângă mine o doamnă care spunea “ce porcărie de film!”

Cu Amélie am început anul cinefil 2013 şi ce alegere putea fi mai bună decât acest basm modern în care banalul, normalul devine de-a dreptul fabulos?! Odată cu această recentă vizionare, mi-am propus şi să scriu despre el – nu poate lipsi din Evantai – dar grea sarcină mi-am dat…cum să cuprind în cuvinte ce înseamnă pelicula lui Jeunet pentru mine?!

Obiectiv vorbind, comparativ cu alte filme ale regizorului francez (Micmacs, Delicatessen), Amélie este uşor comercial, dar să nu îndrăznească cineva să zică ceva de rău de această bijuterie cinematografică!

Amelie3

Amélie Poulain este descrisă ca o fetiţă diferită, care nu se adaptează vremurilor şi care, chiar şi la vârsta maturităţii, se refugiază într-o lume imaginară. Personajul însuşi este capcana pe care Jeunet o întinde spectatorului şi cu care a cucerit atâţia fani ai filmului, pentru că nu este nimic atât de diferit, nimic fabulos, este însăşi realitatea. Cu toţii avem un univers al nostru, o lume tainică – evident, frumoasă şi plină de vise – în care ne retragem.

Amelie8

Toate personajele din Amélie sunt oamenii normali, fireşti, persoanele pe lângă care trecem fără a le observa, iar pelicula tocmai asta face, mută centrul atenţiei către ceea ce vedem zilnic, dar de care, prinşi în preocupările “majore”, am uitat să ne lăsăm uimiţi: oamenii, micile plăceri ale vieţii şi lumea interioară care nu trebuie să rămână doar un loc de refugiu, pe care trebuie să avem curajul de a o aduce afară din noi, în sfera concretului. De cele mai multe ori, direcţia este cea opusă, suntem tentaţi să luăm exteriorul şi să ne bombardăm fiinţa cu el, în loc să-l modelăm şi să-i dăm acestuia aura viselor şi a trăirilor noastre.

Nimic nu este întâmplător în film, nici faptele bune la care Amélie se “înhamă” cu mult umor şi creativitate, nici pasiunea de colecţionar a lui Nino. Astfel, Le fabuleux destin d’Amélie Poulain ne învaţă să ne luăm răgazul de a fi prezenţi, de a simţi, de a recunoaşte şi de a trăi în acord cu ceea ce simţim, de a căuta mistere de elucidat şi de a colecţiona stări şi momente.

Amelie4

Pentru mine, este filmul bunei dispoziţii şi al întoarcerii către ceea ce contează cu adevărat, motivul pentru care, de fiecare dată când am ajuns în Paris, am făcut “pelerinaj” la Café de Deux Moulins şi pentru care am învăţat să gătesc crème brûlée, căutând înnebunită soluţii pentru crusta de zahăr ars Big Smile

Şi să nu uit, pe lângă minunatele personaje, avem muzica lui Yann Tiersen, Parisul, imagini cu o cromatică veselă şi un scenariu genial!

Gata, mă opresc, deşi n-am reuşit să exprim decât o parte din relaţia mea cu acest film…dar am de văzut o grămadă de filme şi deja parcă aş revedea Amélie Grin

7 comments

  • Bia

    Daaaaaa, este și filmul meu preferat și l-am văzut 3 sau 4 ori până acum… Cum să spună cineva că e “o porcărie!”? Doamne oamenii care zic asta nu au înțeles nimic din el și nici nu cred că mi-ar putea fi prieteni Grin
    L-aș revedea și eu, Parisul, muzica aceea… totul este atât de french și atât de boem și atât de…

  • Eu l-am văzut acum 3 ani în speranţa că va deveni filmul meu francez favorit. E un film bun, dar filmul meu francez favorit a rămas tot “Jeux d`enfants” (2003 Smile )

    • Când am văzut Jeux d’enfants, acum câţiva ani, am avut o mică dilemă…şi totuşi, Amelie rămâne preferatul meu Grin urmat evident de Jeux d’enfants Smile

  • Musai sa-l vad ! Nu stiu de cate ori m-am pornit sa-l vad si niciodata nu am reusit .. Trebuie sa-mi creez o atmosfera placuta cu un pahar de vin bun si sa vedem poate asa reusesc. Am auzit atatea cuvinte frumoase despre el.

  • Pingback: Nas în nas cu realitatea :) | Evantaiul Memoriei

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.