Poţi gândi cu adevărat pozitiv?!
Am primit pe email o Mostră de gândire pozitivă…Poate unele sunt sau cel puţin par exagerate…cu toate astea, mesajul nu este de neglijat şi, chiar cu riscul de a nu fi complet realişti, ignorând ceea ce ne amărăşte zi de zi viaţa, nu poate fi mai rău să zâmbim mai mult, să apreciem mai conştient şi să ne bucurăm de ceea ce avem decât să ne otrăvim zilele obsedaţi doar de ceea ce nu avem, concentraţi doar pe ceea ce ne deranjează…
Aşa cum spuneam mai demult, există o mulţime de motive pentru care ne putem considera fericiţi, pe care însă le ignorăm, pentru că petrecem prea mult timp concentrându-ne pe ceea ce ne face nefericiţi…Bucuriile simple, momentele esenţiale nu costă, dar nu pot fi gustate cu adevărat în umbra nemulţumirilor perpetue.
Parcă ne înverşunăm constant să ne întreţinem şi singuri nefericirea şi să uităm să trăim, când viaţa înseamnă, de fapt, fiecare clipă, fiecare zi…mai depinde şi de noi să le facem mai frumoase sau măcar să gustăm frumuseţea existentă, care nu aşteaptă decât să fie observată…
Mostra de gandire pozitiva
Sunt recunoscator / recunoscatoare :
Sotiei / sotului care sforaie toata noaptea,
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva !
Fiicei mele adolescente care se plange ca trebuie sa spele vasele,
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.
Impozitelor pe care le platesc,
Pentru ca inseamna ca sunt angajat.
Murdariei de curatat dupa o petrecere,
Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.
Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destul de mincare.
Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara la lumina soarelui.
Podelei care trebuie stearsa si ferestrelor care trebuiesc spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
Tuturor nemultumirilor la adresa guvernului pe care le aud,
Pentru ca inseamna ca avem libertatea cuvintului.
Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un mijloc de transport.
Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.
Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu .
Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,
Pentru ca inseamna ca sunt viu.
SI , IN SFARSIT, pentru e-mail-uri,
Deoarece inseamna ca am prieteni
care se gandesc la mine.
O zi frumoasa…si incercati sa ganditi pozitiv…doar avem atatea daruri… pe care le uitam, din pacate !
Aşa-i că vă regăsiţi în rândurile de mai sus?!
Excelăm în a contempla numai jumătatea goală a paharului când fiecare lucru are două feţe şi depinde de noi pe care alegem s-o vedem sau măcar să avem puterea să le vedem pe amândouă 
Of,cu ganditul asta pozitiv e treaba oscilanta…
Nu-i mereu roz,cum nu-i mereu negru!Ma plimb pe strada,cu tristetea in suflet,dar nu uit ca frunzele sunt minunate,ca cerul are culoare violet,ca cizmulitele de ploaie ale bebelului care trece pe langa mine sunt haios imprimate…
In mine coexista stari!N-am fost niciodata morbida!Dar,stai,ca fericita total am fost!Ups,asa e!
Am primit și eu mailul ăsta și am stat puțin și-am reflectat, dar nuu… ideea e că eu, cel puțin, nu pot gândi cu adevărat pozitiv oricât aș încerca. Mereu e ceva în mintea mea care merge spre tragism, spre negativism. Știu că e o nebunie, că poate demonii din mintea mea nu mă pot face să fiu pe deplin pozitivă, dar asta e… încerc să "live with…"
@Rodica: Daaa, te înţeleg perfect, la fel mi se întâmplă şi mie cu stările alea care coexistă
Fireşte, capacitatea de a gândi pozitiv este foarte mult influenţată de situaţia dintr-un anume moment, perioadă…ideea ar fi să încercăm ca, în ciuda problemelor, a tristeţilor şi a suferinţelor, să nu uităm să ne bucurăm de un cer frumos, de o melodie frumoasă, de orice ne poate încânta cât de cât sufletul
@Bianca: nu cred că ai fi înclinată spre negativism, lucrurile frumoase despre care scrii, dorinţa de a face bine celorlalţi pe care am regăsit-o în rândurile tale nu se pupă cu un om negativist…Cred că, mai degrabă, nu vrei să te mulţumeşti cu puţin, ceea ce este normal şi de dorit! Uneori nemulţumirea duce la îmbunătăţire, la soluţii şi este un motor, dar trebuie numai să avem grijă să nu ne conducă, să ştim când să ne oprim sau măcar să luăm o pauză pentru a ne bucura de…orice
Nimicurile zilnice ne epuizeaza uneori si ne fac sa pierdem din energia pozitiva si sa vedem insemnatatea fiecaruia in parte. Secretul cred ca ar fi sa ne gasim oaza de liniste, refugiul si echilibrul necesar. Uneori poatte fi familia, alteori prietenii, dar de cele mai multe ori noi insine. Sinele este cel care ne insoteste toata viata si il gasim mereu acolo in sufletul nostru…
Starea de fericire alterneaza cu momente mai trepidante din viata noastra. Nu putem fi tot timpul fericiti, nu am mai gusta asa de infometati din plinatatea acelor momente .
@Lolita: Uneori ne ajută să ne găsim oaza de linişte tot nimicurile zilnice, dar dintre cele plăcute
Dar, pentru a el putea gusta, trebuie să fim împăcaţi cu noi înşine, cum spuneai şi tu, să ne găsim echilibrul şi liniştea în interior…Bineînţeles că acestea nu pot înlocui energia şi echilibru pe care-l putem regăsi în familie sau în prieteni 
Depinde şi de ce înseamnă pentru fiecare fericirea…dacă pentru unii înseamnă însăşi împăcarea, echilibrul lăuntric, atunci ea poate exista mai mult de nişte momente, poate dura perioade, dar cred că este de necontestat că alternează cu momente de dezechilibru, fie că sunt generate din exterior, fie chiar din interior…