10 cărți non-fiction care mi-au revoluționat concepțiile

Cea mai mare parte din lecturile mele a fost formată din cărți de ficțiune, romane, proză scurtă, dar, de la o vreme, să tot fie vreo zece ani, am început să fiu din ce în ce mai atrasă de cărți non-fiction, în special de cele care s-ar încadra în categoriile studii, compendii, eseuri (stau cam prost la capitolul memorialistică, dar poate voi remedia).

Nu mai știu care a fost cartea care a declanșat curiozitatea și bucuria lecturii de non-fiction, dar am citit inițial mai mult pe tema consumerismului (aici găsiți toate articolele pe această temă) și apoi pe diverse alte subiecte.

Dacă romanele și alte cărți de ficțiune au avut și au în continuare rolul de a-mi dezvolta abilitățile de comunicare și sunt convinsă că lectura lor este cel mai bun instrument pentru formarea și antrenarea inteligenței emoționale, cărțile non-fiction mi-au răsturnat o mulțime de concepții (sau preconcepții), mi-au adus foarte multe informații noi și mi-au revelat noi și noi unghiuri din care să privesc viața, societatea, lumea în care trăim.

Deși rămân în continuare un cititor de romane, am ajuns să devorez cărțile non-fiction, care, treptat, mi-au schimbat sau creat o percepție asupra vieții, a oamenilor și a lumii, percepție aflată, evident, în continuă schimbare, pentru că, după părerea mea, ideile apar ca să genereze alte idei și, la fel ca ele, și noi suntem sau ar trebui să fim într-o continuă evoluție, motiv pentru care e de dorit să citim, să înțelegem și să fim deschiși la a accepta alte idei și la a ne schimba părerile Smile

Așadar, într-o ordine aleatorie, 10 cărți non-ficțiune care au mișcat și au schimbat ceva în mine și pe care le recomand.

1. Sapiens. Scurtă istorie a omenirii de Yuval Noah Harari

Yuval Noah Harari ne povesteşte istoria altfel şi, raportând istoria cunoscută şi dovedită la ultimele descoperiri ştiinţifice, ne introduce, parcă, într-o altă istorie. Reinterpretează fapte şi creează un portret omenirii în care îmbină cel puţin istorie, antropologie, filosofie, psihologie, biologie, economie şi sociologie, motiv pentru care fiecare cititor va găsi în ea altceva, va fi atras de alte idei. Pentru mine, a fost, pe alocuri, ca şi cum cineva ar fi ştiut exact ce vreau să aud pe nişte teme, ca şi cum autorul venea să-mi confirme ceea ce intuiam sau credeam deja şi, probabil, acelea sunt ideile care mi-au vorbit mai mult decât altele…(citește mai mult)

2. Știrile. Manualul utilizatorului de Alain de Botton

“Ce realizare e acum un moment de calm, ce miracol mărunt puterea de-a adormi sau de-a sta de vorbă cu un prieten fără să-ţi fie distrasă atenţia – şi de ce disciplină monahală am avea nevoie ca să ne smulgem din vârtejul ştirilor şi să nu mai ascultăm nimic altceva preţ de o zi decât ploaia şi propriile gânduri.”

Cred că putem înlocui cuvântul “ştiri” cu multe altele, în funcţie de vârstă, interese, care se adună împreună în ceea ce înseamnă mass-media şi social media, pentru că, indiferent că este vorba de facebook, de ştiri, de jocuri sau aplicaţii, de diverse emisiuni, este din ce în ce mai greu să trăim momente de calm şi de prezenţă în care să nu fim distraşi de ceva.

Aproape la fiecare pagină am gândit: omul ăsta este genial! Câtă dreptate are şi cât de evident este faptul că bombardamentul de ştiri creează dependenţă, ne conduce vieţile şi parcă orice-am face nu reuşim să ne sustragem din vârtej.

Confundăm noutatea cu importanţa, având impresia că tot ceea ce este nou trebuie să fie şi important, dar …(citește mai mult)

3. Omul în căutarea sensului vieții de Viktor E. Frankl

Omul în căutarea sensului vieții face parte din categoria memorialistică, Viktor E. Frankl povestind în detaliu anii din lagăr, de la primele reacţii, aproape unanim suicidare, la adoptarea curiozităţii ca modalitate de a înfrunta realitatea şi până la momentul foarte bulversant al eliberării. Deşi experienţa este una extremă, atitudinile celor care au supravieţuit fără a-şi pierde umanitatea şi concluziile pot fi aplicate în aproape orice experienţă de viaţă, pentru că “la urma urmei, viaţa înseamnă să-ţi asumi responsabilitatea de a găsi răspunsul just la problemele acesteia şi de a face faţă sarcinilor pe care ea i le trasează fiecăruia dintre noi.”

Psihiatru şi scriitor, Frankl explică succesul cărţii sale Omul în căutarea sensului vieţii nu prin vreun merit personal, ci ca “o expresie a suferinţei vremurilor noastre: dacă sute de mii de oameni întind mâna către o carte al cărei titlu promite să dea un răspuns la chestiunea sensului vieţii, probabil că această chestiune este una care îi pune pe jar”…(citește mai mult)

4. Societatea de consum. Mituri și structuri de Jean Baudrillard

“Există azi, pretutindeni în jurul nostru, dovezi incredibile ale consumului şi abundenţei, rezultate din multiplicarea obiectelor, a serviciilor, a bunurilor materiale, şi care reprezintă o mutaţie fundamentală în ecologia speciei umane. La drept vorbind, oamenii care duc o viaţă opulentă nu mai sunt înconjuraţi, ca până acum, de alţi oameni, ci de OBIECTE. […] Tot aşa cum copilul-lup devine lup dacă-şi duce viaţa în pădure, şi noi devenim încetul cu încetul funcţionali aidoma obiectelor din preajma noastră.”

Baudrillard face, în cartea Societatea de consum. Mituri şi structuri” o analiză detaliată şi profundă a resorturilor consumului, a transformării omului din subiect în obiect şi a pârghiilor psiho-sociale care permit această transformare.

Nu producţia şi nu abundenţa sunt cele care definesc vremurile pe care le trăim, ci consumul, iar producţia nu este nici pe departe corelată cu nevoile consumatorilor, ci acestea din urmă sunt ajustate pentru a satisface producătorii. Sistemul are nevoie de oameni ca şi forţă de muncă, dar din ce în ce mai mult are nevoie de oameni ca şi consumatori şi, în acest sens, una din cele mai costisitoare activităţi este aceea a educării populaţiei în spiritul consumului…(citește mai mult)

5. În căutarea fericirii de Bertrand Russell

Fericirea ne pare ceva atât de abstract, iar noi o considerăm, de cele mai multe ori, legată de ceva anume, îi condiţionăm eventualitatea de anumite stricte dorinţe împlinite…ce fericit aş fi dacă…şi dacă, şi dacă…

Ei bine, lucrurile nu stau deloc aşa, iar Betrand Russell ne arată că fericirea este o stare mai uşor de atins decât credem şi care depinde în mare măsură de noi, nu doar de evenimente exterioare, aşa cum suntem tentaţi să credem.

În căutarea fericirii este structurată în două părţi: Cauzele nefericirii şi Cauzele fericirii, în fiecare din ele fiind analizate punctual cele mai relevante motive de nefericire şi ceea ce ar trebui să ne ajute să fim mai fericiţi…(citește mai mult)

6. Mcdonaldizarea societății de George Ritzer

Cartea este o analiză lucidă, la sânge aş spune, a ceea ce raţionalizarea a generat în societate şi, pornind de la modelul McDonald’s, Ritzer arată cum, dincolo de industria fast-food, acest model a fost preluat în aproape toate ramurile societăţii, ajungând până la învăţământ şi medicină şi chiar naştere şi moarte.

M-a frapat exemplul lecturii, care devine din ce în ce mai otpimizată. Că au apărut audiobooks şi putem asculta cărţi în timp ce mergem sau facem altceva nu mi s-a părut o variantă foarte îndepărtată de cititul unei cărţi, atâta timp cât rândurile doar ajung la noi altfel, dar am rămas cu gura căscată aflând că noua optimizare presupune înregistrarea pe bandă în versiune prescurtată. “A trecut vremea când “se pierdea timpul” ascultând părţile “nesemnificative” ale romanului.”…(citește mai mult)

7. Credințele mele de Bertrand Russell

Russell reuşeşte să ne arate un echilibru – în teorie, pare chiar uşor de obţinut – între raţiune şi dorinţă (spuneţi-i impulsuri, simţire, instinct…) acordând fiecăreia importanţa cuvenită. Dorinţa este cea care generează progresul, motorul acţiunii, în timp ce raţiunea ar trebui să cumpănească ceea ce ne dorim, să supună reflecţiei orice dorinţă şi să vină cu mijloacele pentru atingerea celor care trec “testul”.

“Viaţa demnă de trăit este cea inspirată de iubire şi călăuzită de cunoaştere.
Atât cunoaşterea, cât şi iubirea sunt indefinit extensibile; adică, oricât de bună ar fi o viaţă, se poate imagina una mai bună decât ea. Nici iubirea fără cunoaştere, nici cunoaşterea fără iubire nu pot avea drept rezultat o viaţă împlinită.”…(citește mai mult)

8. Puterea prezentului de Eckhart Tolle

Puterea prezentului este subintitulată şi Ghid de dezvoltare spirituală şi este o abordare pe larg a celor susţinute de Tolle în Liniştea vorbeşte, dar şi un fel de curs prin care transmite “chei” de învăţare şi practicare a ceea ce înseamnă “Clipa de acum”, modalităţi în care putem încerca să ne eliberăm de minte, de constrângerile şi limitările ei, pentru a trăi în prezent.

Spun că putem încerca, pentru că o călătorie spirituală nu este chiar cel mai la îndemână parcurs pentru noi, cei obişnuiţi să frământăm tot timpul gânduri, să trecem totul prin prisma minţii şi să ne raportăm constant la trecut şi la viitor…(citește mai mult)

9. Globalizarea nimicului de George Ritzer

“Lumea socială este caracterizată tot mai mult de “nimic”. Tot mai mulţi oameni îşi caută satisfacţia în consum, însa a devenit evident că acesta nu poate oferi toate sensurile şi recompensele care până acum erau obţinute prin muncă. Dimpotrivă, indiferent cât consumăm, indiferent cât ajungem să cumpărăm, nu facem decât să ne adâncim şi mai mult într-o spirală fără sfârşit a frustrării. […] Nu mai avem timp. Acesta este paradoxul: suntem atât de ocupaţi, încât ne-am descotorosit de tot ceea ce ne umplea timpul într-un mod semnificativ, iar ceea ce am pus în loc nu ne va mai oferi satisfacţiile pe care le obţineam din toate acele lucruri pe care le-am lăsat deoparte. Ne-am aruncat cu capul înainte spre nimic. Dar ce vom face atunci când această epocă a prosperităţii va lua sfârşit, aşa cum se întrevede deja?”

Citirea cărţii mi-a oferit posibilitatea să înţeleg mai bine realitatea în care trăim, să iau contact şi să analizez la rândul meu conceptele despre care scrie Ritzer. Foarte multă atenţie a dat-o definirii conceptelor de “nimic” şi “ceva” în cu totul alte sensuri decât cele cu care ne-am obişnuit, definiri absolut necesare în încercarea de a separa ceea ce ofereau sistemele economice anterioare capitalismului şi americanizării de ceea ce oferă sistemul economic actual.

Globalizarea nimicului atinge şi multe din ideile şi temele cu care suntem mai mult decât familiarizaţi din viaţa de zi cu zi, cum ar fi globalizarea sărbătorilor, de la Crăciun la Valentine’s Day şi la Halloween, bombardamentul media, tendinţa societăţii de a-i izola pe cei care nu se supun culturii consumul şi nu s-au înscris în ultimele tendinţe din toate domeniile, şi mi-a plăcut foarte mult cum a explicat cultura consumului fără a-i judeca pe adepţi, ci criticând subtil pe cei care îşi doresc şi deţin controlul în extinderea acestei culturi…(citește mai mult)

10. Zoomenirea de Desmond Morris

Structurată în şapte capitole (Triburi şi supertriburi, Statut şi superstatut, Sex şi supersex, Noi şi ei, Întipărire şi întipărire eronată, Goana după stimulare şi Adultul copilăros), Zoomenirea este un studiu asupra condiţiei omului modern prin analizarea comportamentului uman comparativ cu cel al animalelor de care, în realitate, nu ne diferenţiem atât de mult pe cât credem.

Suprapopularea şi supraaglomerarea din mediul urban face ca omul să se comporte nu ca un animal în junglă, un animal liber, deci, ci ca un animal captiv.

Zoomenirea este o carte care trebuie citită, care are meritul de a face puţină lumină în foarte multe din activităţile cotidiene şi din comportamentele considerate deja normale şi de a aduce în prim plan informaţii pe care, probabil, puţini s-ar fi gândit să le caute şi să le coroboreze…(citește mai mult)

Lista de cărți non-fiction de citit este tare luuuungă, dar cam așa arată acum lista scurtă de citit:

Aștept să-mi împărtășiți și voi ce cărți non-fiction v-au marcat și să-mi recomandați altele de citit Smile

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.