Branded

brandedBranded (2012)
Regie: Jamie Bradshaw, Aleksandr Dulerayn
Scenariu: Aleksandr Dulerayn, Jamie Bradshaw
Distribuţie: Ed Stoppard, Leelee Sobieski

Poţi alege să vezi Branded doar dacă n-ai ce face şi chiar te pasionează subiecte precum corporatismul, marketingul şi consumerismul.

Altfel, dacă ai auzit că ar fi vreun film revoluţionar, care ar da ordinea mondială peste cap, să ştii că e fals şi nu merită să pierzi timpul.Am văzut mai demult trailerul, făcut binişor încât să atragă (deh, marketing) şi m-am gândit că e de neratat, mai ales că tema mă foarte interesează.

Unui puşti lovit de un fulger i se prevede un viitor interesant (ce noutate!) şi, după vreo 20 de ani, prin 2017 adică, Misha Galkin ajunge una din minţile cele mai luminate ale marketingului din Rusia. De ce Rusia?!

E o şmecherie aici…Lenin a inventat marketingul, “găsind un mod absolut unic de a vinde oamenilor ideea de comunism sovietic, făcând “produsul” să promită fericire” şi a generat astfel toate bubele ultimului secol, cu care se va lupta Misha, deci, deşi Branded se axează pe ce face consumerismul din oameni, americanii nu sunt de vină!

Branded2

Filmul arată faţa interesantă a marketingului din umbră, trage puţin cortina şi ne lasă să vedem că teoria conspiraţiei, conform căreia marile corporaţii fac şi desfac fără scrupule, fără a se opri de la nimic pentru succesul unui produs, nu e doar o teorie. Modelele umane se schimbă după nevoia de profit a firmelor, produsele concurenţei sunt condamnate, zvonurile privind nocivitatea unei substanţe nu sunt întotdeauna rezultatul analizelor diverselor laboratoare şi tot aşa până te întrebi ce mai e, de fapt, real şi înţelegi de ce ceea ce până ieri era considerat otravă, azi devinde medicament şi vice versa.

Branded1

Din păcate, însă, ideile bune sunt tratate puţin şi în grabă. Câteva scene sunt la limita prostiei şi lipsei de sens, iar imaginile prin care îi este revelat lui Misha adevărul despre consum sunt sugestive, nimic de zis, dar adecvate filmelor pentru copii. Impresia de ansamblu e că fiecare din cei doi regizori s-a ocupat de părţi distincte din film, urmărind fiecare altceva, iar bucăţile au fost apoi lipite pur şi simplu, filmul neavând în final suficientă coerenţă.

Jocul lui Ed Stoppard este cam forţat, dar pare a nu fi vina lui, având în vedere că personajul lui n-are substanţă şi cursivitate, iar jocul actriţei Leelee Sobieski este foarte slab.

Dorinţa mea de a vedea câteva filme bune care să atace consumerismul rămâne în continuare nesatisfăcută, Branded fiind departe de a fi un film bun…

Vă recomand însă Joneses (2008).

Facebook comments:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.