Trei tigri trişti

Despre cartea lui Guillermo Cabrera Infante n-o să pot scrie prea multe…oricât mi-aş dori să curgă frazele despre multitudinea de stări la care m-a supus, mi se pare că doar rândurile ei pot fi grăitoare. O să încerc totuşi… Trei tigri trişti este un carusel din care ba nu mai vrei să cobori, ba simţi nevoia să cobori în clipa următoare, o nebunie de carte. În prima parte am fost […]

» Read more

Cinema-Edu – educaţie cinematografică şi socială

Mi se întâmplă uneori, la venerabila mea vârstă, să-i invidiez pe cei care sunt acum la începuturi de drum, pentru că mi se pare că au “planeta” la picioare mai mult decât o aveam noi şi prin asta înţeleg, întâi de toate, informaţie. E drept că, uneori, informaţia este, poate, prea multă şi “netriată” corespunzător, dar există oameni care se străduie şi reuşesc să ofere acces la informaţie de calitate. […]

» Read more

Inimi cicatrizate

Am citit Inimi cicatrizate într-o noapte, acum ani buni, pe vremea când stăteam în cămin şi mi-am amintit de ea de multe ori…frânturi, imagini care mi se creionaseră în minte, senzaţii pe care le-am trăit citind-o…Recent, mi-a vorbit un prieten despre ea şi am ştiut că trebuie neapărat s-o recitesc. Pentru că imaginile şi senzaţiile de care spuneam sunt foarte puternice şi intense, trebuie să recunosc că, atunci când încerc […]

» Read more

Geneza după Saramago :)

Aşa cum v-am ameninţat când am scris despre Cain, primei pagini din acest roman îi dedic o postare distinctă. Indiferent cât eşti de credincios şi oricât de convins ai fi de adevărul ideilor religioase, nu poţi, zic eu, să nu savurezi efervescenţa minţii lui Saramago, lecţia de imaginaţie şi sarcasm de care dă dovadă. Am povestit mai demult ce înseamnă pentru mine să cred, dar asta nu mă împiedică să […]

» Read more

Cain

Deşi mai am câteva cărţi de Saramago încă necitite, pe care cred că le las pe raft şi din dorinţa de a şti că, deşi scriitorul meu favorit nu mai este, oricând doresc, mă mai pot delecta cu pagini noi, n-am rezistat tentaţiei de a începe imediat ultimul roman al acestuia, Cain. A fost suficient ca, la răsfoire, să citesc prima pagină pentru ca apoi să n-o mai las din […]

» Read more

Sentimentul unui sfârşit

După Privind în soare, care mi-a plăcut, dar m-a lăsat cu senzaţia că Julian Barnes poate mai mult de-atât, după Cafe au lait, care nu m-a încântat cine ştie ce, a venit rândul romanului Sentimentul unui sfârşit şi acum pot spune fără nicio îndoială: îmi place Julian Barnes, iar această carte mi-a satisfăcut nevoia de analiză, de despicat firul în patru, dar mi-a atins şi sufletul. Tony Webster este deja […]

» Read more

Extazul şi disperarea – doar cuvinte citite în cărţi?!

Citind Sentimentul unui sfârşit de Julian Barnes, despre care urmează să povestesc curând, m-am tot întrebat dacă, pentru toţi, vine vremea când, la întrebările despre vieţile noastre, vom răspunde cu remuşcări şi păreri de rău…mă mai întreb şi când vine vremea aceea…mai devreme sau mai târziu? Vine cu adevărat atunci când e prea târziu să mai schimbi ceva? Facem alegeri sau lăsăm viaţa să se întâmple (o alegere şi asta), […]

» Read more

Livada de mango

Romanul Livada de mango este unul autobiografic, în care Robin Bayley ne împărtăşeşte experienţa călătoriei în Mexic, nu o călătorie de vacanţă, ci una de regăsire, de descoperire a propriei identităţi prin înţelegerea rădăcinilor. Tema sună cât se poate de incitant şi, mai mult, se întrepătrunde cu multe alte teme şi idei interesante, cum ar fi destinul căruia nu ne putem sustrage, care “acţionează” discret, dar niciodată în derivă, tema […]

» Read more

Leapşă cu actori nesuferiţi

Despre filme a mai lansat o provocare: leapşă cu actori pe care-ţi vine să-i dai cu capu’ de pereţi când îi vezi. Cică ar trebui să fie cam vreo 10 actori şi 10 actriţe, dar, oricât am scormonit prin minte, n-am găsit atâţia…ce să fac?! Am memorie selectivă, reţine doar ceea ce-mi place şi, dacă ar trebui să înşir preferaţi şi preferate, aş depăşi 20 cu siguranţă Aşadar, actori şi […]

» Read more