Prima întâlnire cu Creta…dragoste la prima vedere, deci

Aşa cum a reieşit din multe postări anterioare, aveam maaaare nevoie de o vacanţă, de o evadare la maaaare…Am ales Creta pentru că râvneam de mult timp la această destinaţie. Cu puţin timp înainte de plecare, am început “documentarea”: plaje faine, obiective de vizitat, peisaje de admirat, hărţi şi alte informaţii de felul acesta. A fost, de fapt, prima vacanţă documentată în prealabil şi tare mă felicit că am procedat aşa.

Citisem, printre altele şi că o vacanţă în insula Creta nu trebuie să fie mai mică de două săptămâni…ei, na, am gândit atunci, concediul meu era deja stabilit, sejurul achiziţionat, aşa că e foarte bine şi o săptămână. Ei bine, pe măsură ce se apropia momentul întoarcerii acasă, am tras concluzia: pentru Creta nu ajunge o săptămână!!!

Oricât de bine ai drămui timpul, sunt atât de multe şi atât de frumoase de văzut, că nu poţi cuprinde esenţialul în mai puţin de 10 zile.

O să scriu mai multe postări pe tema Creta şi, cu riscul de a-i plictisi pe cei care caută şi apreciază altceva pe aici, sper să reuşesc să adun informaţiile folositoare pe care le-am căutat cu infrigurare înainte de a pleca şi pe care le-am găsit doar parţial pe diverse site-uri, bloguri, forumuri. Bineînţeles, toate impresiile citite sunt subiective şi trebuie să spun că mă stresasem un pic aflând experienţe neplăcute legate de închirierea maşinilor, de drumurile din Creta şi alte de-astea.

Subiective vor fi şi impresiile mele, evident, pentru că am avut o vacanţă superbă

Să încep cu aspectele “administrative”, care pot intra la categoria:

– Dacă vreţi să vă plimbaţi, să vizitaţi, să vedeţi peisaje care vă taie răsuflarea, iar în Creta nu prea are sens să vă duceţi dacă nu vreţi toate astea, trebuie să închiriaţi maşină. Închirierea maşinii se face foarte simplu şi rapid la faţa locului. Cred că am văzut mai multe centre de închiriere maşini (scutere, ATV-uri) decât hoteluri prin staţiunile din Creta. Desigur, închirierea poate fi făcută dinainte, prin rezervare pe internet, dacă, neavând asigurat transfer aeroport-hotel-aeroport, aveţi nevoie să recepţionaţi maşina când ajungeţi la aeroport, cu diferenţa că nu aveţi posibilitatea de negociere. Noi am închiriat un Opel Corsa, de la o firmă din staţiunea în care am stat, o afacere de familie, şi am negociat un preţ foarte bun pentru 5 zile faţă de ce-am văzut pe net. Am tot citit că trebuie să casc bine ochii la asigurare, să fie full, să aibă menţionată şi asigurare pentru oglinzi, pneuri, partea de sub maşină…toate aveau acest tip de asigurare, cu toate bifele posibile, ca să nu mai spun că atunci când am predat maşina, cei de acolo nici nu s-au deranjat să iasă să o vadă, au luat cheia şi la revedere.

– Drumurile prin Creta sunt ceva mai dificile decât Bucureşti – Constanţa, de exemplu, dar nu sunt chiar de speriat. Dacă aţi condus pe DN 1, de la Ploieşti la Braşov şi Poiana Braşov, pe Dealul Negru (E83 Piteşti – Râmnicu Vâlcea), pe Valea Oltului către Sibiu, pe Traseul Rucăr – Bran şi pe multe astfel de drumuri de la noi, nu veţi avea nici un fel de surprize pe drumurile din Creta. Ba da, surpriza unor drumuri bune şi asfaltate temeinic. Un singur traseu mi-a făcut probleme, un drum forestier foarte îngust, dar despre asta mai târziu, când voi ajunge cu povestea acolo. În rest, toate bune pe drumurile din Creta, puţin poliţişti şi nici o interacţiune cu ei, locuri de parcare nu foarte greu de găsit, nici în staţiuni, nici în oraşele mai mari şi mai aglomerate.

– Atenţie: benzinăriile nu sunt deschise non-stop ca la noi şi puţin a lipsit să facem pana prostului într-o noapte Am avut totuşi noroc să găsim o benzinărie Shell deschisă, singura pe o rază de foarte mulţi kilometri, aşa că nu amânaţi alimentarea cu “lasă, că oprim mai târziu la benzinărie…”.

– Părerea mea despre excursiile de la agenţii nu este una chiar bună. Dacă nu închiriaţi maşină, atunci probabil aceste excursii sunt o soluţie de a vedea câte ceva pe insulă şi prin împrejurimi, dar eu sunt clar pentru a închiria maşină şi a bântui pe unde vă doriţi. Am luat şi o excursie de la agenţie, într-o zonă superbă, nimic de zis, dar excursia a fost organizată cam prost…Am ratat excursia în Santorini, dar am calculat că, la bani mai puţini decât cei pe care-i cerea agenţia pentru o zi cu feribotul dus-întors (cam 280 euro pentru 2 persoane), se poate obţine cursa cu feribotul, dusul într-o zi şi întoarcerea a doua zi, şi o noapte de cazare în Santorini, ca măcar să înţelegi ceva din 2 zile pe insulă. Urmează să încerc varianta aceasta cu o ocazie viitoare şi vă povestesc atunci dacă a meritat. Cred că va merita .

– Deşi locaţiile cele mai căutate sunt cele situate în zona de N spre E a insulei (Hersonissos, Malia, Agios Nikolaus etc), recomand din tot sufletul zona vestică a Cretei. Din păcate, agenţiile noastre nu prea oferă sejururi în zonele Chania şi Rethymno, dar, pentru că deja am început cercetările pentru o nouă vacanţă în Creta în această vară, vă pot spune că se poate achiziţiona bilet în charter de la agenţii, iar cazarea se rezervă pe booking. com, de exemplu. Cea mai bună variantă de cazare mi se pare Rethymno, care este la o distanţă rezonabilă şi faţă de Heraklion, şi faţă de Chania şi plajele superbe din Vest (Laguna Balos, Elafonisi etc).

Acestea fiind zise, dacă-mi mai amintesc şi alte indicaţii preţioase, o să revin cu un later edit sau le voi presăra prin postările viitoare.

Şi ajungem la prima zi de Creta

Destinaţie: plaja cu palmieri de la Vai, cam la 150 km de Heraklion. Vă duce drumul, ca să zic aşa, şi multele maşini care se îndreaptă spre această zonă

Pe drum, aveţi de admirat peisaje superbe, munţi prăvăliţi în mare, panorama oraşului Agios Nikolaus, plaje frumoase, dar şi peisaje complet muntoase, de ai impresia că nu poţi fi decât în altă lume decât cea cu marea, care tocmai s-a ascuns pe după un masiv.

Din păcate, n-am făcut multe fotografii la dus, pentru că ardeam de nerăbdare să vedem plaja cu palmieri, dar am putut selecta şi câteva imagini faine de pe drum:

La Vai, am ajuns imediat la parcarea de lângă plajă, unde am plătit 3 euro pentru toată ziua. Plaja este destul de mică, o singură terasă în zonă, iar şezlongurile şi umbrela 9 euro, jaf la drumul mare faţă de 5-6 euro în restul staţiunilor, dar una singură e plaja cu palmieri şi chiar merită deplasarea şi orice costuri implicate. O pădure de palmieri imenşi la marginea nisipului, de cealaltă parte marea şi de jur împrejur stânci…De pe plajă se poate urca pe un vârf de unde panorama este superbă!!!

Oricum plaja de la Vai rămâne scrisă cu bold în memoria mea, pentru că nu mi se întâmplă în fiecare zi (sper că nici în fiecare vacanţă) să ajung cu salteaua dincolo de geamandură şi să vină salvamarul să mă ia de acolo cu sky jet-ul

Pe drumul de întoarcere, am admirat oraşul Sitia, o biserică ce mi-a plăcut foarte mult, al cărei cimitir era foarte asemănător cu cele de la noi (parcă mi s-a părut ceva mai curat şi mai îngrijit decât ale noastre şi plin de flori) şi multe alte peisaje faine:

Va urma!

Până la impresiile despre următoarele zile de vacanţă, când am vizitat Heraklion, Knossos, alte oraşe, dar şi cel mai frumos loc pe care l-am văzut până acum, vă urez vacanţă plăcută şi însorită celor care sunteţi în vacanţă (norocoşilor!) şi zile uşoare celorlalţi!