Ploaie, leneveala si… filme

In ultima saptamana am reusit sa vad cateva filme, dar n-am apucat sa le expun pe aici, nu de alta, dar sa nu uit ca le-am vazut si sa am proasta inspiratie de a le vedea din nou Big Smile pentru ca, din pacate, n-am vazut vreunul care sa ma impresioneze intr-adevar…

Aveam chef sa-mi clatesc creierii cu o comedie romantica si ochii cu niste culori vii, asa incat m-am gandit ca se incadreaza bine Confessions of a Shopaholic, dar…teapa! Nu se poate numi comedie, iar romantic, nici atat…De la subiect nu ceream prea mult, dar nu ma asteptam sa fie atat de prost jucat, mai ales ca pe Isla Fisher o mai vazusem in Definitely Maybe, film care chiar mi-a placut, iar Hugh Dancy e un dragutel care sper sa nimereasca si roluri mai bune…

Daca nu mi-a iesit pasenta cu cel descris mai sus, la cateva zile, mi-am incercat norocul cu Everybody wants to be Italian, tot comedie romantica…
De data asta, a functionat Smile, filmul are multe momente funny, iar pe partea de romance, aduce morala obisnuita sa nu intri in relatii cu minciuni si prejudecati, iar, daca tot s-a intamplat, totul e bine cand se repara pe parcurs…cam ce asteptam de la film…

Dezamagire totala cand am vrut sa trec la ceva mai serios…What just happened cu Robert de Niro, Sean Penn, Bruce Willis…ce sa mai, un film cu o distributie si un subiect de la care asteptam indiscutabil la mai mult. Doua saptamani din viata unui producator la Hollywood, de Niro, care se straduie sa se imparta intre doua foste sotii, din care pe una inca o iubeste, vreo trei copii si munca de producator care presupune, printre altele, convingerea unui regizor sa modifice pe alocuri un film cu care sa se prezinte la Cannes si o “lupta” acerba cu Bruce Willis pentru a-l determina sa-si rada barba pentru un nou film…

Pana pe la jumatatea filmului, eu tot asteptam sa “inceapa” si tot incercam sa-mi dau seama care este intriga, dupa care m-am lamurit ca, in afara de a-l urmari pe de Niro la care m-as uita indiferent ce joaca si a-l asculta, nu prea am ce astepta…Noroc ca vorbeste mult in filmul asta si imi place foarte mult vocea lui.

La ultimul inca ma mai gandesc…poate e ceva ce mi-a scapat, poate n-am avut dispozitia necesara sa ma “prinda”. Brideshead revisited, ales pentru ca o poveste care se desfasoara in Anglia in perioada interbelica mi s-a parut cea mai potrivita cu ploaia de ieri, primeste cateva puncte pentru Emma Thompson si pentru Matthew Goode, care promite…l-am descoperit in film si pe Ben Whishaw (Jean Baptiste din Parfumul) jucand foarte bine rolul destul de greu al unui pusti de bani gata, homosexual, alcoholic si complet dezorientat si inadaptat. Filmul trateaza criza individuala in lupta dintre traditie si modernism, intre credinta si lipsa acesteia, intre dragoste si datoria fata de familie si religie…dar cu calmul si lipsa de comunicare, probabil specific englezesti.

N-am citit cartea si n-am vazut nici ecranizarea anterioara (serie TV) cu Jeremy Irons, asa ca admit ca e posibil sa nedreptatesc subiectul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.