Blindness

Blindness-afisNu obisnuiesc sa vad intai filmul, mai ales cand este vorba de ecranizarea unei carti pe care mi-am propus anterior sa o citesc, dar curiozitatea a fost mare…

Cum ar fi sa nu ne mai putem baza pe propriile simturi, sa orbim brusc si, mai grav decat atat, sa fim inconjurati de oameni in aceeasi situatie? Cat de jos te-ai cobori pentru supravietuire si ce inseamna jos cand nu e vorba doar de viata ta? Sau cum ar fi sa ramai singurul care poate vedea intr-o lume de nevazatori? Ai da bir cu fugitii? Ai folosi aceasta putere impotriva celorlalti sau ai profita de putere pentru a-i ajuta?

O epidemie de orbire, denumită orbirea alba, izbucneste intr-un oras neidentificat din America. Filmul se bazeaza pe romanul “Eseu despre orbire” a lui Jose Saramago si, printre conditiile puse de acesta la acordarea dreptului de ecranizare, a fost si aceea de a nu plasa actiunea in vreo locatie cunoscuta.

Un film in care nici un personaj nu are nume, doar calitati, defecte, instincte si dorinta de a supravietui… Desi Federatia Orbilor a luat pozitie impotriva acestui film motivand ca personajele oarbe din film sunt reprezentate ca fiind oameni incompetenti, murdari, viciosi si depravati, orbirea este evident doar un pretext pentru a analiza consecintele catastrofei asupra lor, odata declansata lupta pentru supravietuire. Este interesant explorat modul in care istinctele primare preiau sau nu controlul asupra contagiosilor izolati intr-un centru de carantina, cu resurse de hrana limitate si in conditii insalubre, unde trebuie sa se administreze singuri.

Haosul total, mizeria, mirosul fetid fac filmul nu tocmai usor de urmarit, reusind sa transmita starea de neputinta in fata ideii sublim redate ca nici macar libertatea nu mai conteaza, dar sunt si momente care iti taie respiratia in mod placut, cand constati ca oamenii sunt adaptabili si ca placerile simple supravietuiesc si raman singurele importante. Drama fiecaruia si drama colectiva nu face decat sa aduca in prim plan acele trasaturi care predominau deja in fiecare personaj si mie mi s-a parut ca, in comunitatea obligata la convietuire, se regaseste exact societatea umana la scara redusa…e adevarat ca sunt redate cu precadere caractere mizere si egoiste care, desi persoane neputincioase prin orbire, reusesc sa profite de neputinta si de nevoile celorlalti, dar sunt si oameni care sunt gata sa-si asume responsabilitati, sa ajute si sa se sacrifice… In lumea coplesita de nenorocire, fiecare se manifesta la fel ca in lumea pe care o cunoastem, doar nivelul este altul. Un exercitiu de imaginatie interesant pentru fiecare dintre noi…

Este un film plin de metafore care trebuie vazut!

Mi-a starnit si mai mult dorinta de a citi cartea pentru ca, prinsa de actiunea filmului, cu siguranta am mai ratat din aceste metafore Smile

4 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.